Una din marile realizări tehnice care a revoluționat ideea de timp și spațiu, deschizând o nouă eră în istoria comunicării, este telegrafia. Aceasta se bazează pe transmiterea semnalelor electrice printr-un cablu pe distanțe lungi, permițând oamenilor să comunice instantaneu. Telegraful s-a răspândit foarte repede și o rețea de sârme se întindea în întreaga lume.
În 1837, pictorul si fizicianul american Samuel Morse a inventat primul aparat electromagnetic pentru telegrafie, brevetat în 1840. Pentru a trimite mesaje prin fir, Morse elaborează în 1838 un cod simplu de puncte și liniuțe, care reprezentau literele alfabetului, cunoscut ca „alfabetul Morse".
Atât codul Morse cât și aparatul telegrafic au fost îmbunătățite de-a lungul vremii, telegraful devenind mai bine de un secol cel mai răspândit sistem de comunicare și transmitere a informației, până la apariția internetului. Sistemul de telegrafie a constat dintr-o serie de stații repetoare de-a lungul traseului liniei de transmisie. Fiecare stație avea un operator care primea și transmitea mesaje prin telegraf. Aparatul Morse transmitea circa 25 de cuvinte pe minut, care erau înregistrate codificat pe o bandă de hârtie. Operatorul însărcinat cu transmiterea mesajului îl decodifica și îl scria pe hârtie folosind o mașină de scris specială.
În Basarabia, telegraful a pătruns în 1860: la 8 aprilie își începe activitatea stația telegrafică Bender, iar la 24 aprilie cea din Chișinău, urmare a construcției primei linii telegrafice Odesa-Chișinău-Leova. În prezent, s-a renunțat la serviciile de telegrafie. Singurii care mai folosesc comunicarea codificată sunt radioamatorii.
Aparatul telegrafic Morse prezentat provine de la uzina electrotehnică Osinoostrovsky, Uniunea Sovietică, și datează cu anul 1934. Exponatul a fost restaurat de către Mihail Culașco.
Impactul tranziției din agricultură asupra modului de viață și de percepție a realităților sociale de către locuitorii din mediul rural(rezultatele unei cercetări realizate în raionul Anenii Noi)
Tyragetia, serie nouă, vol. IV [XIX], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Un examen complet et objectif de la manière et le niveau de vie des résidents des régions rurales de Moldova jusqu’en 1991 montre que la situation sociale et économique des populations rurales dans la période qui a précédé la transition a été moins positive qu’on le pense habituellement. Cependant, l’inégalité et la stratification sociale a été moins prononcée, et le pourcentage de la pauvreté rurale dans la période antérieure à la transition a été plutôt faible en comparaison avec la situation qui a commencé à se former dans le milieu et la fin des années 90. En outre le système socio-économique et politique soviétique fermé qui a favorisé le maintien de la mentalité conservatrice, spécifiques de la population rurale traditionnelle dans notre pays, de préserver, d’une part, vivre les concepts de «village», «famille», «la vie traditionnelle» et créer, d’autre part, un lien solide entre la population rurale et l’Etat qui était à ce moment là dans le même temps, le seul employeur de son importante population rurale, et le seul mécanisme de répartition des revenus et la protection sociale pour eux. Considérant que, outre l’effet objectif, économique, incontestable, de la transition dans l’agriculture sur le niveau de développement socio-économique des villages, et comment le niveau de vie des populations rurales, le processus de réforme a eu une importance majeure, incontestable apartient aux conséquences subjectives, personnelles, pour chaque habitant des villages, pour la perception individuelle de l’impact de ces changements. Ainsi, pour élucider l’impact des réformes dans l’agriculture en 90 ans sur la façon dont la vie et la pensée des gens des régions rurales, nous avons effectué un sondage-recherce par entretien sur le terrain à ce sujet. L’ entrevue a éte tenue dans le district Anenii Noi au cours de Novembre-Décembre 2008, dans 22 localités (1 urbaine et 21 localités rurales). Par-ticipants: 108 répondants (dont 95 pourcents représentent les personnes de 35 ans et plus, ayant, par conséquent, la possibilité de faire une comparaison pertinente entre le période d’avant et d’après 1991), représentant differents groupes d’âge et catégories socio-professionnelles. En tant q’unité d’observation sert chaque personne interrogée par la méthode de l’autoenregistrement.
Octavian Zelinski
Considerații asupra consecințelor reformei agrare în Republica Moldova
Tyragetia, serie nouă, vol. III [XVIII], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Octavian Zelinski
Considerații asupra stării economice a sectorului agrar al Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești în a doua jumătate a anilor ‘80 ai secolului al XX-lea
Tyragetia, serie nouă, vol. II [XVII], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Octavian Zelinski
Progresul înregistrat în reformele macroeconomice în țările CSI. Cercetare comparată cu accent pe reforma agrară în Republica Moldova
Tyragetia, serie nouă, vol. V [XX], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Una din marile realizări tehnice care a revoluționat ideea de timp și spațiu, deschizând o nouă eră în istoria comunicării, este telegrafia. Aceasta se bazează pe transmiterea semnalelor electrice printr-un cablu pe distanțe lungi, permițând oamenilor să comunice instantaneu...
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
