Acest portret impresionant al lui Mihai Eminescu, realizat de artistul Alexandru Gușanov, este inspirat din una dintre cele patru fotografii cunoscute ale poetului. Fotografia care a stat la baza acestui portret a fost realizată în anul 1869, în Piața Sf. Wenceslas din Praga, când Eminescu avea doar 19 ani. Compoziția ovală și cromatica armonioasă subliniază personalitatea marcantă și carisma tânărului poet, surprinzând o expresie ce sugerează atât melancolie, cât și profunzime intelectuală. Alexandru Gușanov (1929-2005), pictor moldovean de origine ucraineană, s-a remarcat prin opera sa vastă, ce numără aproximativ 5.000 de lucrări - portrete, peisaje și naturi statice. Stabilit în Moldova din 1945, Gușanov a absolvit Școala Republicană de Arte Plastice „I.E. Repin" din Chișinău în 1952. Lucrările sale au fost expuse în numeroase expoziții naționale și internaționale, fiind apreciate în țări precum Franța, Ungaria, Rusia și Iugoslavia. Artistul a dedicat o mare parte din cariera sa creării de portrete ale personalităților istorice și culturale, inclusiv Dimitrie Cantemir, Mihail Kogălniceanu și Alexei Mateevici, care fac parte din patrimoniul Muzeului Național de Istorie a Moldovei. Subiectul portretului, Mihai Eminescu (1850-1889), este cel mai important poet al literaturii române, ale cărui opere reflectă profunzimea gândirii, sensibilitatea față de natură și identitatea națională. La vârsta de 19 ani, când a fost realizată fotografia ce a inspirat acest portret, Eminescu se afla în plin proces de formare intelectuală, pregătindu-se să devină vocea emblematică a culturii românești. Printre cele mai cunoscute creații ale sale se numără poemul Luceafărul, o capodoperă a literaturii universale.
Tyragetia, serie nouă, vol. VII [XXII], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
Autorul publică materiale numismatice referitoare la eftaliți, popor nomad care a locuit pe teritoriul Asiei Centrale și în regiunile învecinate în sec. IV-VI a. Chr. Acest popor a reușit în perioada sec. V-VI a. Chr. să cucerească și să-și extindă dominația pe un teritoriu destul de vast. În perioada de vârf a puterii, hotarul statului eftaliților s-a întins în direcția est-vest: de la Hotan (Turkestanul Oriental) până la frontiera cu Iranul, iar pe axa nord-sud: de la ste- pele actualului Kazahstan până în nord-vestul Indiei, cuprinzând astfel o mare parte a Asiei Centrale, Afganistan, Pakistan, o parte a Indiei și a Chinei (mai multe oaze din Turkestanul Oriental).
Perioada secolelor IV-VI în istoria Asiei Centrale este încă slab cercetată. Aceasta se explică prin faptul că izvoarele scrise din acea perioadă sunt extrem de sărace și fragmentare. Confruntarea lor nu oferă posibilitatea reconstituirii unui tablou complet referitor la istoria regiunii. Şi materialele arheologice sunt foarte limitate, iar datarea acestora poartă un caracter aproximativ și neclar. Într-o anumită privință, descoperirile numismatice permit lămurirea unor aspecte istorice ale zonei, îndeosebi ale celor legate de circulația monetară.
Doar coroborarea tuturor izvoarelor menționate ar permite reconstituirea unei imagini mai mult sau mai puțin complete privind viața politică și social-economică a statului eftaliților.
Aydogdy Kurbanov
Eftaliții. Materiale iconografice
Tyragetia, serie nouă, vol. VIII [XXIII], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
Acest portret impresionant al lui Mihai Eminescu, realizat de artistul Alexandru Gușanov, este inspirat din una dintre cele patru fotografii cunoscute ale poetului. Fotografia care a stat la baza acestui portret a fost realizată în anul 1869, în Piața Sf. Wenceslas din Praga, când Eminescu avea doar 19 ani...
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.