Una din marile realizări tehnice care a revoluționat ideea de timp și spațiu, deschizând o nouă eră în istoria comunicării, este telegrafia. Aceasta se bazează pe transmiterea semnalelor electrice printr-un cablu pe distanțe lungi, permițând oamenilor să comunice instantaneu. Telegraful s-a răspândit foarte repede și o rețea de sârme se întindea în întreaga lume.
În 1837, pictorul si fizicianul american Samuel Morse a inventat primul aparat electromagnetic pentru telegrafie, brevetat în 1840. Pentru a trimite mesaje prin fir, Morse elaborează în 1838 un cod simplu de puncte și liniuțe, care reprezentau literele alfabetului, cunoscut ca „alfabetul Morse".
Atât codul Morse cât și aparatul telegrafic au fost îmbunătățite de-a lungul vremii, telegraful devenind mai bine de un secol cel mai răspândit sistem de comunicare și transmitere a informației, până la apariția internetului. Sistemul de telegrafie a constat dintr-o serie de stații repetoare de-a lungul traseului liniei de transmisie. Fiecare stație avea un operator care primea și transmitea mesaje prin telegraf. Aparatul Morse transmitea circa 25 de cuvinte pe minut, care erau înregistrate codificat pe o bandă de hârtie. Operatorul însărcinat cu transmiterea mesajului îl decodifica și îl scria pe hârtie folosind o mașină de scris specială.
În Basarabia, telegraful a pătruns în 1860: la 8 aprilie își începe activitatea stația telegrafică Bender, iar la 24 aprilie cea din Chișinău, urmare a construcției primei linii telegrafice Odesa-Chișinău-Leova. În prezent, s-a renunțat la serviciile de telegrafie. Singurii care mai folosesc comunicarea codificată sunt radioamatorii.
Aparatul telegrafic Morse prezentat provine de la uzina electrotehnică Osinoostrovsky, Uniunea Sovietică, și datează cu anul 1934. Exponatul a fost restaurat de către Mihail Culașco.
Tyragetia, serie nouă, vol. IV [XIX], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Contemporary society is certainly marked by globalization, a phenomenon which anticipates changes in society and world economy. We cannot neglect the fact that there are benefits of globalization, especially in information technologies and economics, yet things get more complicated when it comes to national culture identity values.
Globalization has a decisive impact upon national cultures and identities. Not always globalization involves a high degree of communication or exchange between different cultures. There is more a tendency for a dominating culture to impose itself over the others, the result being a process of homogenization. The cultural dialog or interculturalization represents an adequate answer to contemporary communication problems, as the main cause to actual problems of communication is represented by cultural factors. Acceptance of cultural diversity, of cultural dialog, is a modern concept of world based on respect and plurality.
The museum might take on the binding role between cultural life and political life, which should find its natural and working forms that nations could consolidate spiritual and material qualities and achievements through. It is a must to find a halfway between accepting globalization and preservation of roots.
Lucia Marinescu-Tonu
Tot cu gândul la paftale...
Tyragetia, serie nouă, vol. XVII [XXXII], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Lucia Marinescu-Tonu
Pedagogie de patrimoniu – între iluzie și realitate
Tyragetia, serie nouă, vol. V [XX], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Lucia Marinescu-Tonu
Muzeul de Astronomie și Ştiințe Conexe din Rio de Janeiro - între știință și public
Tyragetia, serie nouă, vol. VIII [XXIII], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Lucia Marinescu-Tonu
Dimensiunea interpretativă a expoziţiilor muzeale
Tyragetia, serie nouă, vol. XV [XXX], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Lucia Marinescu-Tonu
Instituția muzeală în procesul globalizării
Tyragetia, serie nouă, vol. III [XVIII], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Una din marile realizări tehnice care a revoluționat ideea de timp și spațiu, deschizând o nouă eră în istoria comunicării, este telegrafia. Aceasta se bazează pe transmiterea semnalelor electrice printr-un cablu pe distanțe lungi, permițând oamenilor să comunice instantaneu...
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.