În lumea ebluisantă a pietrelor prețioase și a metalelor nobile există unii bijutieri care s-au detașat evident, reușind, prin arta lor, să armonizeze perfect eleganța discretă cu rafinamentul absolut, geniul cu designul, sofisticarea cu splendoarea eternă și inubliabilă.
Numele Fabergè - emblemă a originalității creațiilor unei Case devenite celebre - a scris istorie în lumea bijuteriilor și a artelor decorative. Talentul de-a reuni bijuteria, designul artistic și utilitatea în objets de lux și objets de fantesie a suscitat mereu o veritabilă fascinație. Confecționate din aur, argint, email și pietre prețioase, piesele realizate în atelierele Fabergé sunt dovada unei virtuozități ieșite din comun, distingându-se prin grija pentru detalii și perfecta asociere a materialelor. Chiar și piesele inspirate din vocabularul stilurilor anterioare poartă marca unei inconfundabile originalități.
Muzeul Național de Istorie a Moldovei tezaurizează un spectaculos căuș, realizat în atelierele Casei Fabergé, la începutul secolului al XX-lea.
Căușul Fabergé reprezintă un melanj curios între „stilul rus" și stilul „modern". Este realizat din argint masiv, cu cupa circulară, aurită pe interior. Toarta supraînălțată, stilizată (tip cârlig), decorată cu motive vegetale, inele triple și perle de argint. Buza este împodobită cu un brâu lat, alcătuit din medalioane dreptunghiulare, ornamentate cu bucle spiralate și solzi stilizați, dispuse alternativ. Recipientul este susținut de patru piciorușe semisferice. În registrul central, sunt gravate inscripțiile: Eugenie von Platonow/St.Petersburg și ТОРГОВЫЙ ДОМЪ „АЛЕКСАНДРЪ"/1863/15/10/1913.
În urma cercetărilor presupunem că acest căuș a fost realizat la comanda negustorului de ghilda întâi, Alexander Trauberg, proprietarul Casei de Comerț „АЛЕКСАНДРЪ", de pe Bulevardul Nevsky 11, Sankt-Petersburg, cu ocazia aniversării a 50 de ani de la fondarea firmei sale.
Însemnele de marcaj, poansonate pe exteriorul bazei: sigla K. ФАБЕРЖЕ, surmontată de stema Imperiului Rus, un profil feminin, văzut din dreapta, cu kokoshnik, în chenar oval, însoțită de litera majusculă Δ ( delta) din alfabetul grecesc și titlul argintului 88, certifică realizarea piesei de filiala moscovită a Casei Fabergé.
Creațiile cu șarm hipnotic realizate de Casa Fabergé au devenit idealul estetic al unei epoci, simboluri ale exuberanței și rafinamentului, create de un bijutier al regilor și un rege al bijuteriilor.
Noi materiale cartografice despre valurile antice din Bugeac
Tyragetia, serie nouă, vol. VII [XXII], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
Articolul este rezervat noilor materiale despre cartografierea valurilor de apărare antice din sudul Basarabiei (Bugeac). Sunt introduse în circuitul științific: o hartă topografică din anul 1864, necunoscută anterior, pe care este indicată partea din preajma Mării Negre a valului Nistrului Inferior (Şerpilor), precum și alte materiale care vin să concretizeze topografia acestor monumente.
Lista ilustrațiilor:
Fig. 1. Pământurile satelor Šaba și Šabalat pe o hartă a Basarabiei din anul 1828.
Fig. 2. Fragment al „Hărții speciale" a lui A.P. Čirkov din anul 1864.
Fig. 3. O parte a valului Nistrului Inferior (Șerpilor) pe „Harta specială" a lui A.P. Čirkov din anul 1864.
Fig. 4. Pământurile satelor Talmaza și Ciobruci pe o hartă a Basarabiei din anul 1828.
Fig. 5. Pământurile orașului Akkerman pe o hartă a Basarabiei din anul 1828.
Fig. 6. Pământurile satului Nekrasovka pe o hartă a Basarabiei din anul 1828.
Fig. 7. Regiunea Capului Mănăstirii pe harta Comisiei Europene a Dunării din anul 1887.
Fig. 8. Regiunea Capului Mănăstirii pe o hartă germană din anul 1941.
Fig. 9. Satul Tașbunar și o parte a Valului lui Traian de Jos pe o hartă germană din anul 1941.
Fig. 10. Fortificația de lângă satul Novosel'skoe (Satu Nou) pe o hartă a deltei Dunării din anii '60 ai sec. XIX.
Fig. 11. Fortificația de lângă satul Novosel'skoe (Satu Nou) pe „Harta unei părți a peninsulei Balcanice", ce cuprinde întregul teatru al războiului din 1877-1878.
Игорь Сапожников
Исакча и переправа через Дунай в 1770-х - 1870-х годах по данным картографии и ико- нографии
Tyragetia, serie nouă, vol. XIV [XXIX], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Игорь Сапожников, Владимир Левчук
Генерал-лейтенант и «ученый археолог» Н.А. Маркс: вклад в исследования Бендерской крепости
Tyragetia, serie nouă, vol. XI [XXVI], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Alexander Kuzmishchev, Igor Sapozhnikov
Cercetarea Olbiei şi a împrejurimilor ei de către contele Alexey Sergeyevich Uvarov
Tyragetia, serie nouă, vol. XVIII [XXXIII], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
Игорь Сапожников, Майя Кашуба
Работы А.А. Матвеева 1890 года у Аккермана по поручению Императорской археологической комиссии: разведки, раскопки, изучение памятника с латинской надписью
Tyragetia, serie nouă, vol. XVI [XXXI], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică, Chişinău, 2022
Игорь Сапожников, Майя Кашуба
«Свод памятников старины и археологических находок в Бессарабии» Н. Могилянского и Я. Эбергарда
Tyragetia, serie nouă, vol. XIII [XXVIII], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
În lumea ebluisantă a pietrelor prețioase și a metalelor nobile există unii bijutieri care s-au detașat evident, reușind, prin arta lor, să armonizeze perfect eleganța discretă cu rafinamentul absolut, geniul cu designul, sofisticarea cu splendoarea eternă și inubliabilă...
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.