#Exponatul Lunii

Exponatul lunii noiembrie prezintă un exemplar rar de pahar de sticlă din necropola Sântana de Mureș-Cerneahov, descoperit în localitatea Tigheci. Acest pahar, datat în a doua jumătate a secolului IV d.Hr., evidențiază măiestria artizanală a vremii, fiind confecționat din sticlă verzuie translucidă, de formă tronconică, cu decor geometric complex. Paharul este decorat cu trei rânduri de fațete hexagonale, încadrate de linii adâncite, și un șir de ove alungite sub margine, caracteristici care îl încadrează în seria VII a conform clasificării lui E. Straume. Aceste trăsături ornamentale sugerează influențe artistice din diferite regiuni și denotă circulația tehnologiilor și a ideilor în cadrul culturii Sântana de Mureș-Cerneahov.

Contextul arheologic al descoperirii

Necropola Sântana de Mureș-Cerneahov de la Tigheci se află într-o zonă cu o istorie complexă a locuirii, situată pe versantul de nord-vest al râului Tigheci, în punctul „La Lutărie". Identificată în anii '80 ai secolului XX în urma exploatărilor ilegale de lut, necropola a suferit numeroase deteriorări, care au condus la pierderea unor artefacte valoroase și la distrugerea unor morminte. Printre obiectele salvate de dl. Ion Pușcașu, fondatorul Muzeului de Istorie și Etnografie din Tigheci, se numără piese ceramice lucrate la roată, care reflectă tradițiile și tehnicile comunităților din perioada migrațiilor.
O primă investigație arheologică a sitului a avut loc în 1990, când s-a descoperit un mormânt de înhumație fără inventar, dar complet. În urma unor prospecțiuni din 2013 și 2015 realizate de Agenția Națională Arheologică, a fost observată distrugerea continuă a necropolei prin eroziune. Situația a impus săpături de salvare în 2017, când au fost documentate și cercetate cinci morminte din cultura Sântana de Mureș-Cerneahov. Această campanie arheologică a permis, printre altele, recuperarea oaselor unui schelet de bărbat cu vârsta la deces estimată între 40 și 45 de ani, aspect ce aduce informații suplimentare privind structura demografică a comunității respective.

Importanța și analogii culturale

Paharul din sticlă decorat cu fațete hexagonale se numără printre cele mai prețioase artefacte din necropola de la Tigheci. Astfel de pahare sunt caracteristice pentru cultura Sântana de Mureș-Cerneahov și au fost găsite în câteva situri importante, precum Târgșor și Bârlad-Valea Seacă (România) și Gavrilovka, Ranjevoe (Ucraina), indicând conexiunile culturale și comerciale ale comunității cu alte centre de influență din perioada târzie a antichității. Textele antice și analogiile culturale sugerează o arie de interacțiune complexă, cu influențe elenistice și romane, care s-a reflectat și în producția de obiecte de lux, precum acest pahar de sticlă.

Tur Virtual

Publicaţii

Revista „Tyragetia"

vol. VII [XXII], nr. 1

Noi materiale cartografice despre valurile antice din Bugeac

ISSN 1857-0240
E-ISSN 2537-6330

Игорь Сапожников

Noi materiale cartografice despre valurile antice din Bugeac

Tyragetia, serie nouă, vol. VII [XXII], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică

Articolul este rezervat noilor materiale despre cartografierea valurilor de apărare antice din sudul Basarabiei (Bugeac). Sunt introduse în circuitul științific: o hartă topografică din anul 1864, necunoscută anterior, pe care este indicată partea din preajma Mării Negre a valului Nistrului Inferior (Şerpilor), precum și alte materiale care vin să concretizeze topografia acestor monumente.

Lista ilustrațiilor:

Fig. 1. Pământurile satelor Šaba și Šabalat pe o hartă a Basarabiei din anul 1828.

Fig. 2. Fragment al „Hărții speciale" a lui A.P. Čirkov din anul 1864.

Fig. 3. O parte a valului Nistrului Inferior (Șerpilor) pe „Harta specială" a lui A.P. Čirkov din anul 1864.

Fig. 4. Pământurile satelor Talmaza și Ciobruci pe o hartă a Basarabiei din anul 1828.

Fig. 5. Pământurile orașului Akkerman pe o hartă a Basarabiei din anul 1828.

Fig. 6. Pământurile satului Nekrasovka pe o hartă a Basarabiei din anul 1828.

Fig. 7. Regiunea Capului Mănăstirii pe harta Comisiei Europene a Dunării din anul 1887.

Fig. 8. Regiunea Capului Mănăstirii pe o hartă germană din anul 1941.

Fig. 9. Satul Tașbunar și o parte a Valului lui Traian de Jos pe o hartă germană din anul 1941.

Fig. 10. Fortificația de lângă satul Novosel'skoe (Satu Nou) pe o hartă a deltei Dunării din anii '60 ai sec. XIX.

Fig. 11. Fortificația de lângă satul Novosel'skoe (Satu Nou) pe „Harta unei părți a peninsulei Balcanice", ce cuprinde întregul teatru al războiului din 1877-1878.

Игорь Сапожников

Из истории фортификации и картографирования Бессарабии и Молдовы: работы Ф. Кауффера 1793-1797-х годов

Tyragetia, serie nouă, vol. X [XXV], nr. 2, Istorie. Muzeologie

Игорь Сапожников, Майя Кашуба

«Свод памятников старины и археологических находок в Бессарабии» Н. Могилянского и Я. Эбергарда

Tyragetia, serie nouă, vol. XIII [XXVIII], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică

Игорь Сапожников, Александр Синельников

Амфоры Северо-Западной акватории Черного моря

Tyragetia, serie nouă, vol. XIV [XXIX], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică, Chişinău, 2020

Игорь Сапожников

Очерки картографии и древней фортификации района переправы через Дунай у озера Картал

Tyragetia, serie nouă, vol. XV [XXX], nr. 2, Istorie. Muzeologie