Una din marile realizări tehnice care a revoluționat ideea de timp și spațiu, deschizând o nouă eră în istoria comunicării, este telegrafia. Aceasta se bazează pe transmiterea semnalelor electrice printr-un cablu pe distanțe lungi, permițând oamenilor să comunice instantaneu. Telegraful s-a răspândit foarte repede și o rețea de sârme se întindea în întreaga lume.
În 1837, pictorul si fizicianul american Samuel Morse a inventat primul aparat electromagnetic pentru telegrafie, brevetat în 1840. Pentru a trimite mesaje prin fir, Morse elaborează în 1838 un cod simplu de puncte și liniuțe, care reprezentau literele alfabetului, cunoscut ca „alfabetul Morse".
Atât codul Morse cât și aparatul telegrafic au fost îmbunătățite de-a lungul vremii, telegraful devenind mai bine de un secol cel mai răspândit sistem de comunicare și transmitere a informației, până la apariția internetului. Sistemul de telegrafie a constat dintr-o serie de stații repetoare de-a lungul traseului liniei de transmisie. Fiecare stație avea un operator care primea și transmitea mesaje prin telegraf. Aparatul Morse transmitea circa 25 de cuvinte pe minut, care erau înregistrate codificat pe o bandă de hârtie. Operatorul însărcinat cu transmiterea mesajului îl decodifica și îl scria pe hârtie folosind o mașină de scris specială.
În Basarabia, telegraful a pătruns în 1860: la 8 aprilie își începe activitatea stația telegrafică Bender, iar la 24 aprilie cea din Chișinău, urmare a construcției primei linii telegrafice Odesa-Chișinău-Leova. În prezent, s-a renunțat la serviciile de telegrafie. Singurii care mai folosesc comunicarea codificată sunt radioamatorii.
Aparatul telegrafic Morse prezentat provine de la uzina electrotehnică Osinoostrovsky, Uniunea Sovietică, și datează cu anul 1934. Exponatul a fost restaurat de către Mihail Culașco.
O înmormântare getică descoperită în stânga Nistrului și unele probleme ale ritului funerar la traci
Tyragetia, serie nouă, vol. VII [XXII], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
În articol este publicată o înmormântare getică descoperită în preajma satului Tașlâc, pe malul stâng al Nistrului Inferior. Este efectuată încadrarea cronologică a înmormântării, fiind stabilit locul ei printre descoperirile analogice atât din spațiul pruto-nistrean, cât și cele de pe malul stâng al Nistrului. În contextul descoperirii complexului funerar de lângă satul Tașlâc sunt tratate și unele probleme ale ritului funerar la traci: prezența așa-numitelor înmormântări singulare, corelarea înmormântărilor cu așezările, utilizarea diferitor ritualuri de înmormântare (inhumație și incinerație) etc.
Lista ilustrațiilor:
Fig. 1. Înmormântarea getică de la Tașlâc: 1 - fragment de bucșă (?) sau de călcâi (?) de suliță; 2 - fragment de lamă de cuțit; 3 - urna funerară.
Fig. 2. Analogii pentru urna de la Tașlâc: 1 - Butuceni (după Niculiță, Teodor, Zanoci 2002); 2 - Potârca (după Măndescu 2010); 3 - Speia (după Хахеу 1992).
Fig. 3. Analogii pentru urna de la Tașlâc: 1 - Zimnicea (după Alexandrescu 1980); 2 - Orbeasca de Sus (după Moscalu 1983); 3 - Poiana (după Moscalu 1983).
Fig. 4. Harta-schemă a monumentelor funerare din spațiul pruto-nistrean și de pe malul stâng al Nistrului.
Николай Тельнов, Виталий Синика
Străchini din monumentele funerare scitice de la sfârșitul sec. IV - sec. II a. Chr. din stânga Nistrului Inferior
Tyragetia, serie nouă, vol. VIII [XXIII], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
Una din marile realizări tehnice care a revoluționat ideea de timp și spațiu, deschizând o nouă eră în istoria comunicării, este telegrafia. Aceasta se bazează pe transmiterea semnalelor electrice printr-un cablu pe distanțe lungi, permițând oamenilor să comunice instantaneu...
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.