Una din marile realizări tehnice care a revoluționat ideea de timp și spațiu, deschizând o nouă eră în istoria comunicării, este telegrafia. Aceasta se bazează pe transmiterea semnalelor electrice printr-un cablu pe distanțe lungi, permițând oamenilor să comunice instantaneu. Telegraful s-a răspândit foarte repede și o rețea de sârme se întindea în întreaga lume.
În 1837, pictorul si fizicianul american Samuel Morse a inventat primul aparat electromagnetic pentru telegrafie, brevetat în 1840. Pentru a trimite mesaje prin fir, Morse elaborează în 1838 un cod simplu de puncte și liniuțe, care reprezentau literele alfabetului, cunoscut ca „alfabetul Morse".
Atât codul Morse cât și aparatul telegrafic au fost îmbunătățite de-a lungul vremii, telegraful devenind mai bine de un secol cel mai răspândit sistem de comunicare și transmitere a informației, până la apariția internetului. Sistemul de telegrafie a constat dintr-o serie de stații repetoare de-a lungul traseului liniei de transmisie. Fiecare stație avea un operator care primea și transmitea mesaje prin telegraf. Aparatul Morse transmitea circa 25 de cuvinte pe minut, care erau înregistrate codificat pe o bandă de hârtie. Operatorul însărcinat cu transmiterea mesajului îl decodifica și îl scria pe hârtie folosind o mașină de scris specială.
În Basarabia, telegraful a pătruns în 1860: la 8 aprilie își începe activitatea stația telegrafică Bender, iar la 24 aprilie cea din Chișinău, urmare a construcției primei linii telegrafice Odesa-Chișinău-Leova. În prezent, s-a renunțat la serviciile de telegrafie. Singurii care mai folosesc comunicarea codificată sunt radioamatorii.
Aparatul telegrafic Morse prezentat provine de la uzina electrotehnică Osinoostrovsky, Uniunea Sovietică, și datează cu anul 1934. Exponatul a fost restaurat de către Mihail Culașco.
Tyragetia, serie nouă, vol. VII [XXII], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
În stepele din nordul Mării Negre au fost cercetați peste trei mii de tumuli scitici, din care provine un număr considerabil de artefacte. Însă, hainele din piele și pânză se întâlnesc foarte rar. Informații mai ample despre îmbrăcămintea sciților oferă piesele de toreutică, confecționate de meșterii greci, - cupele de metal, plăcile ce serveau pentru împodobirea tolbelor, aplicele etc. Pe ele pot fi urmărite unele detalii ale costumului. În unele cazuri, imaginile de pe aceste piese sunt atât de detaliate, încât se poate presupune ce material a fost utilizat și care a fost croirea îmbrăcămintei. De regulă, pe obiectele de toreutică este redat costumul militarilor bărbați sau al amazoanelor, îmbrăcămintea obișnuită a femeilor rămânând, practic, necunoscută.
În această ordine de idei destul de important este complexul funerar din sec. IV a. Chr., descoperit în tumulul de la Višnevaja Mogila (reg. Zaporožie, Ucraina). Aici, într-un cavou din pământ, s-a păstrat intact mormântul unei fete scite. Starea excepțională de conservare a rămășițelor de pânză și piele a permis reconstituirea întregului set de îmbrăcăminte a defunctei. Setul era alcătuit din șase tipuri de îmbrăcăminte: de corp; de acoperire a coapselor, a umerilor; de învelire a tălpilor; acoperăminte de cap și podoabe detașabile. Diferite elemente ale îmbrăcămintei sunt făcute din diferite materiale: țesătură din pânză albă, pânză portocalie din atlaz, lână de culoare roșie-cafenie, postav negru, blană, piele roșie.
Este unicul complex paleocostumologic din nordul Mării Negre, considerat în prezent drept etalon al costumului purtat de femeile nomazilor timpurii din această regiune.
Lista ilustrațiilor:
Fig. 1. Reprezentarea costumului unui militar scit pe obiecte de toreutică.
Fig. 2. Reprezentarea femeii pe piese de toreutică: 1, 2 - amazoane; 3, 4 - divinități.
Fig. 3. Bucăți de diferite pânze din înmormântările scitice: 1 - tumulul Bliznec-2; 2, 3 - tumulul Ryžanovka.
Fig. 4. Tumulul Tolstaja Mogila: 1 - aplici din aur, descoperite în camera funerară; 2 - reconstituirea costumului (după L. Klochko).
Fig. 5. Cavoul nr. 620, necropola Ust'-Alma: 1 - planul camerei funerare (fragment); 2 - reconstituirea costumului (după T. Krupa).
Una din marile realizări tehnice care a revoluționat ideea de timp și spațiu, deschizând o nouă eră în istoria comunicării, este telegrafia. Aceasta se bazează pe transmiterea semnalelor electrice printr-un cablu pe distanțe lungi, permițând oamenilor să comunice instantaneu...
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
