Una din marile realizări tehnice care a revoluționat ideea de timp și spațiu, deschizând o nouă eră în istoria comunicării, este telegrafia. Aceasta se bazează pe transmiterea semnalelor electrice printr-un cablu pe distanțe lungi, permițând oamenilor să comunice instantaneu. Telegraful s-a răspândit foarte repede și o rețea de sârme se întindea în întreaga lume.
În 1837, pictorul si fizicianul american Samuel Morse a inventat primul aparat electromagnetic pentru telegrafie, brevetat în 1840. Pentru a trimite mesaje prin fir, Morse elaborează în 1838 un cod simplu de puncte și liniuțe, care reprezentau literele alfabetului, cunoscut ca „alfabetul Morse".
Atât codul Morse cât și aparatul telegrafic au fost îmbunătățite de-a lungul vremii, telegraful devenind mai bine de un secol cel mai răspândit sistem de comunicare și transmitere a informației, până la apariția internetului. Sistemul de telegrafie a constat dintr-o serie de stații repetoare de-a lungul traseului liniei de transmisie. Fiecare stație avea un operator care primea și transmitea mesaje prin telegraf. Aparatul Morse transmitea circa 25 de cuvinte pe minut, care erau înregistrate codificat pe o bandă de hârtie. Operatorul însărcinat cu transmiterea mesajului îl decodifica și îl scria pe hârtie folosind o mașină de scris specială.
În Basarabia, telegraful a pătruns în 1860: la 8 aprilie își începe activitatea stația telegrafică Bender, iar la 24 aprilie cea din Chișinău, urmare a construcției primei linii telegrafice Odesa-Chișinău-Leova. În prezent, s-a renunțat la serviciile de telegrafie. Singurii care mai folosesc comunicarea codificată sunt radioamatorii.
Aparatul telegrafic Morse prezentat provine de la uzina electrotehnică Osinoostrovsky, Uniunea Sovietică, și datează cu anul 1934. Exponatul a fost restaurat de către Mihail Culașco.
Robin Brigand, Andrei Asăndulesei, Ionuț Nicu Cristi
Peisaj și așezări în jurul stațiunii eponime a culturii Cucuteni (Valea Oii, Iași, România)
Tyragetia, serie nouă, vol. VIII [XXIII], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
În cadrul abordărilor generale asupra siturilor arheologice pe baza dezvoltării instrumentelor geomatice (GIS), această contribuție propune un studiu al populațiilor chalcolitice din cadrul unui bazin hidrografi c bine delimitat și cunoscut de către preistoria europeană: Valea Oii, din județul Iași (România), unde a fost descoperită, acum 130 ani, stațiunea eponimă a culturii Cucuteni. În contextul dezvoltării durabile și a gestionării raționale a resurselor naturale, această contribuție intenționează să aibă o abordare metodologică asupra peisajului și a populațiilor chalcolitice din Moldova, România.
Lista ilustrațiilor:
Tab. 1. Tabel cu siturile arheologice. Suprafața vizibilă și valoarea indicelui topografi c sunt cu notă informativă. Coordonatele geografi ce scrise „cu bold" au fost determinate cu ajutorul GPS-ului. Fig. 1. Harta arheologică a bazinului hidrografi c Valea Oii, cu așezările complexului cultural Precucuteni-Cucuteni. Fig. 2. Valea Oii și Moldova: numărul siturilor după perioadă (%). Fig. 3. Fotografi i aeriene oblice - Filiași-Dealul Mare (nr. 5) și Cucuteni-Cetățuie (nr. 20). Fig. 4. Ceramică colectată de pe situl Boureni-Dealul Hârtopului (nr. 9). Fig. 5. Analiză multicriterială (panta și expoziția versanților). Fig. 6. Unitățile de peisaj și contextul așezărilor (1). Fig. 7. Analiză multivariată. Fig. 8. Unitățile de peisaj și contextul așezărilor (2). Fig. 9. Situația celor 26 de așezări în plan factorial. Fig. 10. Clasifi carea siturilor după variabilele derivate din topografi e. Fig. 11. Vizibilitatea cumulata și centralitatea de grad (CD, degree centrality) a grafului de intervizibilitate (Cucuteni A și neprecizat). Fig. 12. Centralitate de intermediaritate (CI, betweeness centrality) a grafului de intervizibilitate (Cucuteni A și neprecizat).
Robin Brigand
Centurații romane în Câmpia Venetă (Italia)
Tyragetia, serie nouă, vol. VI [XXI], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
Una din marile realizări tehnice care a revoluționat ideea de timp și spațiu, deschizând o nouă eră în istoria comunicării, este telegrafia. Aceasta se bazează pe transmiterea semnalelor electrice printr-un cablu pe distanțe lungi, permițând oamenilor să comunice instantaneu...
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
