Una din marile realizări tehnice care a revoluționat ideea de timp și spațiu, deschizând o nouă eră în istoria comunicării, este telegrafia. Aceasta se bazează pe transmiterea semnalelor electrice printr-un cablu pe distanțe lungi, permițând oamenilor să comunice instantaneu. Telegraful s-a răspândit foarte repede și o rețea de sârme se întindea în întreaga lume.
În 1837, pictorul si fizicianul american Samuel Morse a inventat primul aparat electromagnetic pentru telegrafie, brevetat în 1840. Pentru a trimite mesaje prin fir, Morse elaborează în 1838 un cod simplu de puncte și liniuțe, care reprezentau literele alfabetului, cunoscut ca „alfabetul Morse".
Atât codul Morse cât și aparatul telegrafic au fost îmbunătățite de-a lungul vremii, telegraful devenind mai bine de un secol cel mai răspândit sistem de comunicare și transmitere a informației, până la apariția internetului. Sistemul de telegrafie a constat dintr-o serie de stații repetoare de-a lungul traseului liniei de transmisie. Fiecare stație avea un operator care primea și transmitea mesaje prin telegraf. Aparatul Morse transmitea circa 25 de cuvinte pe minut, care erau înregistrate codificat pe o bandă de hârtie. Operatorul însărcinat cu transmiterea mesajului îl decodifica și îl scria pe hârtie folosind o mașină de scris specială.
În Basarabia, telegraful a pătruns în 1860: la 8 aprilie își începe activitatea stația telegrafică Bender, iar la 24 aprilie cea din Chișinău, urmare a construcției primei linii telegrafice Odesa-Chișinău-Leova. În prezent, s-a renunțat la serviciile de telegrafie. Singurii care mai folosesc comunicarea codificată sunt radioamatorii.
Aparatul telegrafic Morse prezentat provine de la uzina electrotehnică Osinoostrovsky, Uniunea Sovietică, și datează cu anul 1934. Exponatul a fost restaurat de către Mihail Culașco.
Piese din garnituri de curele și genți provenite din așezarea fortifi cată de la Echimăuți
Tyragetia, serie nouă, vol. II [XVII], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
În timpul săpăturilor arheologice efectuate în așezarea fortifi cată circulară de la Echimăuți a fost descoperit un număr impresionant de obiecte care au făcut parte din garnituri de curele și genți. Toate aplicele pentru curele sunt cordiforme și sunt decorate cu ornamente în formă de volute sau crini. Paftalele pot fi divizate în două tipuri: în formă de scut sau nu, printre care și unele în formă de liră. Pe lângă fragmente de garnituri de curele a mai fost găsită și o aplică în formă de rozetă, utilizată la gențile de tip tașcă. Printre mulțimea de obiecte dispersate provenite din stratul cultural, se evidențiază prin complexitatea sa garnitura de curele descoperită în cadrul săpăturilor unui bordei în care a funcționat un atelier de forjerie și giuvaergie. Garnitura a fost probabil reparată și lucrările au fost efectuate în respectivul atelier. Aplicele de pe ea sunt de două tipuri și pot fi atribuite tipului XXVIII B1 și 2, conform clasificării cercetătoarei V.V. Murašova (Мурашова 2000). Aplicele de la Echimăuți își găsesc analogie cu descoperirile de la Karos, Hokokmedi; Ladanibene-Benepusta (Ungaria), Păcuiul lui Soare (România), Preslava, Nadarovo, regiunea Šumen (Bulgaria). Pe teritoriul Europei de Est aplice asemănătoae au fost remarcare în vestigiile de la Gnezdovo, necropolele Timerevo și Vladimir, necropolele Leadinsk și Tomnik și „cimitirul Ceremiss”. A fost înregistrată o mare varietate de astfel de aplice, dar conform unor particularități, garnitura de curele de la Echimăuți poate fi atribuită obiectelor provenite din zona dunăreană. Din aceiași categorie pot face parte și alte obiecte de podoabă descoperite la Echimăuți. Genți cu aplice în formă de rozete și centuri lungi decorate și ele cu aplice, asemănătoare celor de la Echimăuți au fost extrem de populare la sfârșitul secolului IX - începutul secolului XI în rândurile păturilor de drujină din Europa de Est, Sud-Est și Centrală, având la origini influența tradiției hazare și maghiare. Lista ilustrațiilor:
Una din marile realizări tehnice care a revoluționat ideea de timp și spațiu, deschizând o nouă eră în istoria comunicării, este telegrafia. Aceasta se bazează pe transmiterea semnalelor electrice printr-un cablu pe distanțe lungi, permițând oamenilor să comunice instantaneu...
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
