EN RO















#Exponatul Lunii

>>>

Una din marile realizări tehnice care a revoluționat ideea de timp și spațiu, deschizând o nouă eră în istoria comunicării, este telegrafia. Aceasta se bazează pe transmiterea semnalelor electrice printr-un cablu pe distanțe lungi, permițând oamenilor să comunice instantaneu. Telegraful s-a răspândit foarte repede și o rețea de sârme se întindea în întreaga lume.

În 1837, pictorul si fizicianul american Samuel Morse a inventat primul aparat electromagnetic pentru telegrafie, brevetat în 1840. Pentru a trimite mesaje prin fir, Morse elaborează în 1838 un cod simplu de puncte și liniuțe, care reprezentau literele alfabetului, cunoscut ca „alfabetul Morse".

Atât codul Morse cât și aparatul telegrafic au fost îmbunătățite de-a lungul vremii, telegraful devenind mai bine de un secol cel mai răspândit sistem de comunicare și transmitere a informației, până la apariția internetului. Sistemul de telegrafie a constat dintr-o serie de stații repetoare de-a lungul traseului liniei de transmisie. Fiecare stație avea un operator care primea și transmitea mesaje prin telegraf. Aparatul Morse transmitea circa 25 de cuvinte pe minut, care erau înregistrate codificat pe o bandă de hârtie. Operatorul însărcinat cu transmiterea mesajului îl decodifica și îl scria pe hârtie folosind o mașină de scris specială.

În Basarabia, telegraful a pătruns în 1860: la 8 aprilie își începe activitatea stația telegrafică Bender, iar la 24 aprilie cea din Chișinău, urmare a construcției primei linii telegrafice Odesa-Chișinău-Leova. În prezent, s-a renunțat la serviciile de telegrafie. Singurii care mai folosesc comunicarea codificată sunt radioamatorii.

Aparatul telegrafic Morse prezentat provine de la uzina electrotehnică Osinoostrovsky, Uniunea Sovietică, și datează cu anul 1934. Exponatul a fost restaurat de către Mihail Culașco.

Tur Virtual


Publicaţii Revista „Tyragetia"   vol. IV [XIX], nr. 2


Direcții prioritare în politica comercial-vamală a țarismului în Basarabia în prima treime a sec. al XIX-lea
ISSN 1857-0240
E-ISSN 2537-6330

Direcții prioritare în politica comercial-vamală a țarismului în Basarabia în prima treime a sec. al XIX-lea

Tyragetia, serie nouă, vol. IV [XIX], nr. 2, Istorie. Muzeologie

In this article, based on archival documents and the published, the changes that have occurred in Russian commercial legislation of Bessarabia after its annexation to the Russian Empire are analysed. These changes were conditioned by the following economic and political circumstances:

1. After the Congress of Vienna, Tsarism fearing of diplomatic isolation, tends to bind all the countries participating in the congress with such a system of treaties and agreements, which would be excluded infringement of equilibrium of forces in Europe. The seek of allies, wish to retain the rapport of forces established in Europe and its prestigious role, the fear to find itself in diplomatic isolation made Tsarism become adept of free trade policy. To achieve this goal, Tsarism is forced to move from prohibitive custom tariff of 1810 to the liberal tariffs of 1816 and 1819 which reflected the principle of free trade established at the Congress of Vienna.
2. The tendency to promote free trade policy was reflected directly and over Bessarabia. After adoption of the customs tariff of 31 March 1816, in Bessarabia are adopted new legislative acts, which were generalized in the Council of Ministers decision of 28 November 1816, the purpose of which was to reorient Bessarabian trade from traditional European markets to Russian internal market and to prepare the ground for the inclusion of Bessarabia in the economic and political system of Russian Empire.

3. But the decision to obey free trade policy taken at the Congress of Vienna by European countries wasn’t observed. Russia has proved to be the only country that acceded to the principle of free trade. From the adoption of liberal custom tariff in 1819 beneficiated Prussia, Austria and Poland. The new tariff has aroused a negative reaction from the Russian bourgeoisie, which was unable to face free competition from European goods and merchants. The price was an important test for the younger Russian industry, which despite all efforts could not reset, because trade policy did not meet the country’s interests. This was shown directly on development of external commerce, whose balance, for the first time during many years, becomes negative.

4. Finding itself in the situation when the Russian economy was no longer able to withstand the principles of free competition, tsarism was forced to switch custom policy from liberalism to protectionism. As a result, on February 27th 1822 a new customs tariff was adopted, this time prohibitive, which came into force on March 12th that year. The new rates would help stabilize the Russian economy.

5. With the adoption in 1822 of the prohibitive tariff the period of relative liberalism in tsarist trade policy ends. Government circles in St. Petersburg convinced that the Russian economy is not able to observe the principle of “free trade”, conducted partly in previous years. In its foreign custom and commercial policy tsarism is forced to return to the positions of protectionism, which would have to be maintained during the second quarter of the 19th century. The result of this policy is adoption of the “Regulation on trade with Bessarabia” on February 17th 1825.

Valentin Tomuleț
Reflecții istoriografice privind statutul ruptașilor din Basarabia sub dominație țaristă (anii 1812- 1847)
Tyragetia, serie nouă, vol. X [XXV], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Valentin Tomuleț
Statutul călărașilor din Basarabia: de la administrația moldovenească la cea imperială rusă
Tyragetia, serie nouă, vol. VII [XXII], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Valentin Tomuleț
Mazili și ruptași știutori de carte din Basarabia în prima jumătate a secolului al XIX-lea
Tyragetia, serie nouă, vol. IX [XXIV], nr. 2, Istorie. Muzeologie Chișinău, 2015
Valentin Tomuleț
Burghezia basarabeană în epoca modernă (clasificarea, caracteristica, evoluția)
Tyragetia, serie nouă, vol. VI [XXI], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Valentin Tomuleț
Colonii evreiești din Basarabia în secolul al XIX-lea
Tyragetia, serie nouă, vol. V [XX], nr. 2, Istorie. Muzeologie



 

 

Moldova independentă
RSSM sub regimul sovietic
Războiul Al Doilea Mondial
Basarabia şi RASSM între cele două războaie mondiale
Basarabia în perioada dintre cele două războaie mondiale
Epoca renaşterii mişcării cultural-naţionale
Epoca reformelor şi consecinţelor
Suprimarea autonomiei. Basarabia o nouă colonie ţaristă
Perioada autonomiei relative a Basarabiei în cadrul Imperiului Rus
Epoca
Fanariotă
Între medieval şi modern, epoca fanariotă
Epoca de aur a culturii româneşti
Secolul de aur al  culturii româneşti
Lupta pentru apărarea fiinţei naţionale a Ţării Moldovei
Lupta pentru apărarea fiinţei naţionale a Ţării Moldovei
Formarea statului medieval Moldova
Perioada formării şi constituirii definitive a statului medieval de sine stătător Moldova
Epoca marilor migraţiuni nomade
Epoca marilor migraţiuni nomade şi apariţia primelor formaţiuni prestatale în regiunea carpato-dunăreană
Evul mediu timpuriu
Evul mediu timpuriu. Perioada constituirii comunităţilor romanicilor, a apariţiei primelor formaţiuni prestatale
Epoca fierului
Epoca fierului şi epoca antică
Epoca bronzului
Epoca bronzului
Epoca eneoliticului
Epoca eneoliticului
Epoca neoliticului
Epoca neoliticului
Epoca paleoliticului
Epoca paleoliticului
  
  

Veniţi la muzeu! Redescoperiţi istoria!
Vizitează muzeul
Vizitează muzeul
Program de vară– zilnic,
orele 10-18.

Program de iarnă – zilnic,
orele 10-17.
Luni închis.
Taxe de intrare:  Adulţi – 10 lei, pensionari, adulţi cu dizabilităţi medii / invaliditate de gradul III, studenţi - 5 lei, elevi - 2 lei. Acces gratuit (...)

WiFi Internet prin Wi-Fi gratuit: Pentru vizitatori în curtea Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei funcţionează o reţea de internet prin Wi-Fi.




#Exponatul Lunii

Una din marile realizări tehnice care a revoluționat ideea de timp și spațiu, deschizând o nouă eră în istoria comunicării, este telegrafia. Aceasta se bazează pe transmiterea semnalelor electrice printr-un cablu pe distanțe lungi, permițând oamenilor să comunice instantaneu...

Citeşte mai multe >>




































Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2024 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC

 



Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2024 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC

menu
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2024 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC