Una din marile realizări tehnice care a revoluționat ideea de timp și spațiu, deschizând o nouă eră în istoria comunicării, este telegrafia. Aceasta se bazează pe transmiterea semnalelor electrice printr-un cablu pe distanțe lungi, permițând oamenilor să comunice instantaneu. Telegraful s-a răspândit foarte repede și o rețea de sârme se întindea în întreaga lume.
În 1837, pictorul si fizicianul american Samuel Morse a inventat primul aparat electromagnetic pentru telegrafie, brevetat în 1840. Pentru a trimite mesaje prin fir, Morse elaborează în 1838 un cod simplu de puncte și liniuțe, care reprezentau literele alfabetului, cunoscut ca „alfabetul Morse".
Atât codul Morse cât și aparatul telegrafic au fost îmbunătățite de-a lungul vremii, telegraful devenind mai bine de un secol cel mai răspândit sistem de comunicare și transmitere a informației, până la apariția internetului. Sistemul de telegrafie a constat dintr-o serie de stații repetoare de-a lungul traseului liniei de transmisie. Fiecare stație avea un operator care primea și transmitea mesaje prin telegraf. Aparatul Morse transmitea circa 25 de cuvinte pe minut, care erau înregistrate codificat pe o bandă de hârtie. Operatorul însărcinat cu transmiterea mesajului îl decodifica și îl scria pe hârtie folosind o mașină de scris specială.
În Basarabia, telegraful a pătruns în 1860: la 8 aprilie își începe activitatea stația telegrafică Bender, iar la 24 aprilie cea din Chișinău, urmare a construcției primei linii telegrafice Odesa-Chișinău-Leova. În prezent, s-a renunțat la serviciile de telegrafie. Singurii care mai folosesc comunicarea codificată sunt radioamatorii.
Aparatul telegrafic Morse prezentat provine de la uzina electrotehnică Osinoostrovsky, Uniunea Sovietică, și datează cu anul 1934. Exponatul a fost restaurat de către Mihail Culașco.
Rolul exportului de cereale în comerțul extern al Basarabiei (1812-1830)
Tyragetia, serie nouă, vol. IV [XIX], nr. 2, Istorie. Muzeologie
In this paper the role of grain exports in commerce of Bessarabia, in the period between its annexation (1812) and the retrenchment of the Dniester custom and sanitary cordon (1830) is examined. Based on archival and published sources the author shows the main directions of the exports, the regulation of the grain exports by provincial administration and the role of commercial capital in the foreign grain trade of the Bessarabia.
The main conclusions show that the exports were practiced mainly through Ismail, Reni and Odessa seaports, even though Bessarabia was a border province and had also land customs. The grain commerce was held by Greek and Armenian merchants that had strong relationships with commercial bourgeois from main European city-ports. The augmentation of grain exports from Bessarabia was curbed by intense regulation, because the province was used as quarter for important military troops.
Andrei Emilciuc
Comerțul cu sare în Basarabia în contextul includerii provinciei în sistemul economic al Imperiului Rus (1812-1850)
Tyragetia, serie nouă, vol. V [XX], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Andrei Emilciuc
Pregătirea și implementarea în Basarabia a reformei notariale din 14 aprilie 1866
Tyragetia, serie nouă, vol. X [XXV], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Andrei Emilciuc
Organizarea și funcționarea cordonului sanitar la hotarele dunărene ale Imperiului Rus (1812- 1856)
Tyragetia, serie nouă, vol. XVII [XXXII], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Andrei Emilciuc
Cărți vest-europene în Basarabia: căi de difuzare și control guvernamental (1812-1862)
Tyragetia, serie nouă, vol. VII [XXII], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Andrei Emilciuc
Preocupările Zemstvei din Basarabia privind navigația comercială pe fluviul Nistru (1868-1914)
Tyragetia, serie nouă, vol. IV [XIX], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Una din marile realizări tehnice care a revoluționat ideea de timp și spațiu, deschizând o nouă eră în istoria comunicării, este telegrafia. Aceasta se bazează pe transmiterea semnalelor electrice printr-un cablu pe distanțe lungi, permițând oamenilor să comunice instantaneu...
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.