Una din marile realizări tehnice care a revoluționat ideea de timp și spațiu, deschizând o nouă eră în istoria comunicării, este telegrafia. Aceasta se bazează pe transmiterea semnalelor electrice printr-un cablu pe distanțe lungi, permițând oamenilor să comunice instantaneu. Telegraful s-a răspândit foarte repede și o rețea de sârme se întindea în întreaga lume.
În 1837, pictorul si fizicianul american Samuel Morse a inventat primul aparat electromagnetic pentru telegrafie, brevetat în 1840. Pentru a trimite mesaje prin fir, Morse elaborează în 1838 un cod simplu de puncte și liniuțe, care reprezentau literele alfabetului, cunoscut ca „alfabetul Morse".
Atât codul Morse cât și aparatul telegrafic au fost îmbunătățite de-a lungul vremii, telegraful devenind mai bine de un secol cel mai răspândit sistem de comunicare și transmitere a informației, până la apariția internetului. Sistemul de telegrafie a constat dintr-o serie de stații repetoare de-a lungul traseului liniei de transmisie. Fiecare stație avea un operator care primea și transmitea mesaje prin telegraf. Aparatul Morse transmitea circa 25 de cuvinte pe minut, care erau înregistrate codificat pe o bandă de hârtie. Operatorul însărcinat cu transmiterea mesajului îl decodifica și îl scria pe hârtie folosind o mașină de scris specială.
În Basarabia, telegraful a pătruns în 1860: la 8 aprilie își începe activitatea stația telegrafică Bender, iar la 24 aprilie cea din Chișinău, urmare a construcției primei linii telegrafice Odesa-Chișinău-Leova. În prezent, s-a renunțat la serviciile de telegrafie. Singurii care mai folosesc comunicarea codificată sunt radioamatorii.
Aparatul telegrafic Morse prezentat provine de la uzina electrotehnică Osinoostrovsky, Uniunea Sovietică, și datează cu anul 1934. Exponatul a fost restaurat de către Mihail Culașco.
Tumulul din perioada eneolit-bronz de lângă s. Suvorovo, regiunea Odesa
Tyragetia, serie nouă, vol. VII [XXII], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
Articolul prezintă materialele dintr-un tumul, cercetat între anii 1995 și 1997 în apropierea satului Suvorovo, punctul Kale (raionul Ismail, regiunea Odesa, Ucraina). Tumulul conținea cinci morminte, precum și unele structuri de piatră și pământ. Cel mai timpuriu mormânt (nr. 5), precum și, probabil, mormântul nr. 4, pot fi atribuite variantei locale a culturii Cernavoda I, datată cu eneoliticul târziu (prima jumătate a mileniului IV a. Chr.). În legătură cu mormântul nr. 5 pot fi puse un șanț cu două segmente de acces, resturile unui kromleh și un vas pictat, depus separat, aparținând culturii Cucuteni. Mormântul nr. 3, cu un pandantiv de os în formă de toiag, mărgele din pastă și un vârf de săgeată din silex, ocupă o poziție mai târzie în secvența stratigrafică a tumulului și poate fi datat cu bronzul timpuriu I, mai exact cu perioada culturii Usatovo (a doua jumătate a mileniului IV a. Chr.). Alte două morminte (nr. 1 și nr. 2) conțineau vase ceramice, aparținând culturii Jamnaja din mileniul III a. Chr.
Lista ilustrațiilor:
Fig. 1. Tumulul nr. 2 din punctul Kale: 1 - planul general și martorul stratigrafic central al tumulului; 2 - planul mormintelor nr. 1 și nr. 2.
Fig. 2. Tumulul nr. 2 din punctul Kale: 1 - vas din mormântul nr. 2; 2 - vas din mormântul nr. 1; 3 - planul mormintelor nr. 3-5; 4-6 - inventarul mormântului nr. 3; 7 - vas din complexul de cult.
Игорь Манзура
Дергачев В.А. О скипетрах. Этюды в защиту миграционной концепции М. Гимбутас. Revista arheologică. vol. I. Nr. 2. Chișinău, 2005, 166 стр. ISSN 1857-016X.
Tyragetia, serie nouă, vol. I [XVI], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
Игорь Манзура
«Вытянутые» погребения эпохи энеолита в Карпато-Днестровском регионе
Tyragetia, serie nouă, vol. IV [XIX], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
Una din marile realizări tehnice care a revoluționat ideea de timp și spațiu, deschizând o nouă eră în istoria comunicării, este telegrafia. Aceasta se bazează pe transmiterea semnalelor electrice printr-un cablu pe distanțe lungi, permițând oamenilor să comunice instantaneu...
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.