Porțelanul este un material ce-a stârnit mult interes de-a lungul istoriei, iar fabricarea acestuia a fost o adevărata provocare. Numit și „aur alb", porțelanul este un material ceramic alb și translucid, obținut prin arderea la temperaturi înalte a unei paste de caolin, cuarț și feldspat, plus alte adaosuri. Pentru prima oară el a fost descoperit și folosit în China. Primele obiecte chinezești au ajuns în Europa în secolul al XIII-lea, însă o răspândirea mai largă a porțelanului chinezesc pe continentul european se atestă în secolul al XVII-lea. Tehnologia producerii porțelanului a fost ținută în secret foarte mult timp de către chineji.
Prima manufactură de porțelan dur din Europa, cea din orașul Meissen, a fost deschisă în 1710 datorită descoperirilor făcute în producerea porțelanului de către matematicianul și fizicianul din Saxonia Ehrenfried Walter von Ischirnhaus (1661-1708), realizate în practică de alchimistul de la curtea regală - Johann Friedrich Böttger (1682-1718), care a inventat smalțul și a obținut contopirea absolută a ciobului și smalțului. Fabrica Meissen, funcțională și astăzi, a creat și creează o gamă vastă de produse din porțelan. Realizate de cei mai buni artiști, sculptori și gravori, care utilizează culori unice, pictate manual, cu un design exclusiv, produsele Meissen sunt de o calitate și eleganță deosebită, cu o faimă mondială.
Serviciul de ceai, incomplet compus din 7 piese (ceainic, vas pentru lapte, zaharniță, două căni cu farfurioare), expus în această vitrină reprezintă un produs al celebrei fabrici din orașul Meissen, regatul Saxonia, Germania, lucrat în prima jumătate a secolului al XIX-lea din porțelan de înaltă calitate. Exponatul a intrat în patrimoniul Muzeului Național de Istorie a Moldovei prin transfer de la Casa-muzeu „G. Cotovschi" din Hâncești, închisă în anii 1989-1990.
Este remarcabil decorul acestor piese, executat manual numit „flori germane", unul din cunoscutele stiluri de decorare cu flori și plante, practicat de meșterii de la această manufactură încă din secolul al XVIII-lea, fiind influențați de porțelanul chinezesc, decorat cu imagini de flori și fructe. O trăsătură specifică al acestui stil de decorare consta în „împrăștierea florilor", adică aranjarea lor sub formă de inflorescențe florale individuale sau buchete pe suprafața obiectelor de porțelan.
Marcajul de pe partea inferioară a pieselor reprezintă două săbii încrucișate, elemente împrumutate din stema regatului Saxonia, aplicat manual cu vopsea de cobalt sub glazură. Cu mici schimbări în reprezentarea săbiilor, această marcă este utilizată începând cu anul 1722 și până în prezent. Pentru marcajul de pe piesele din serviciu este caracteristic redarea unor puncte proeminente pe săbiile încrucișate. Acest marcaj s-a utilizat la fabrica Meissen în perioada anilor 1815-1860.
Pictura policromă florală, aurirea și aplicarea bobocului de trandafir pe capacele ceainicului și a zaharniței, conferă o delicateță sublimă acestor piese, de o răspândire rară.
• Nicolae Răileanu, Din istoria Muzeelor Moldovei. Muzeul de Antichități al Nataliei Sicard din Vadul lui Vodă • Grigore Jitaru, Blazoanele dinastice și stema de stat a Moldovei • Vlad D. Ghimpu, Biserica Adormirii Maicii Domnului de la mănăstirea Căpriana • Vasile Negruță, Dan Suruceanu, Creația Zugravului Gherasim șl sculptorului D. Ştefan la răscrucea secolelor XVIII-XIX • Vasile Haheu, Cetățile traco-geto-daclce și elemente de urbanizare la tracii de nord • Alexandru Levinschi, Atelierele de ceramică de la Soloncenl și unele probleme privind olăritul la purtătorii culturii Sântana da Mureș-Cerneahov
II. Arheologie și Istorie veche
• Ilie Borziac, Philip Allsworth, Nicolae Chetraru, Cercetări interdisciplinare în grotele paleolitice din Nord-Vestul Moldovei • Serghei Covalenco, Nicolae Chetraru, Așezarea mezolltlcâ de la Sărăteni • Oleg Levițki, Tatiana Demcenco, Tumuli din epoca fierului timpuriu de lângă satul Cotiujeni • Serghei Agulnlcov, Cociulia - Cetățuie în codrii Tighecilor • Natalia Mateevici, Piese arheologice provenite din colecția lui Ion Surucean • Ilie Borziac, Alexei Zagaievschi, Cele mai vechi file din istoria satului Cosăuți
III. Istorie medievală
• Ion Hâncu, Rezultatele cercetărilor arheologice de la biserica cu pronaosul lărgit din Orheiul Vechi • Pavel Bârnea, Despre soarta istorică a Orheiului Vechi • Petre Beșliu, Contribuția universității săsești la consolidarea sistemului de fortificații din defileul Oltului • Ana Boldureanu, Vera Paiul, Tezaurul monetar de la Gârbova • Mihai Onilă, Eparhia Chișinăului și Hotinului (180 ani de la organizare)
IV . Istorie modernă și contemporană
• Măria Hasnaș, Cazimireștii în Basarabia. Ramura din Hotin • Aurelia Cornețchi, Contribuții ta istoria Liceului de fete din Cetatea Albă • Тамара Синхани, Из истории иконописания в Ново-Нямецком монастыре • Ирина Гончарова, Сканные сумочки • Liubovi Malahov, Colecția presei periodice din sec. XIX – începutul sec. XX • Vitalie Juc, Valentin Tomuleț, Schiță din istoria satului Tabani • Tamara Stamatov, Tehnici vechi românești de cusut în ornamentarea cămașelor femeiești • Elvira Vacula, Societatea Națională de Cruce Roșie din Basarabia. Anii 1920-1930 • Nadejda Lavric, Din istoria documentelor puse în circulație în Basarabia interbelică • Elena Postică, Deputații Sfatului Ţării represați în anul 1940 • Людмила Пасиковская, О раскулачивании и выселении в MACCP в 1930-1931
V. Muzeologie si memorialistică
• Elena Ploșnița, Unele aspecte din activitatea muzeografică a lui Nicolae Iorga • Eugenia Borodac, Nicolae Dimo - savant cu renume în pedologie • Любовь Репринцева, Судьба ученого Г.И. Пысларь • Мария Евдокимова, Михаил Паутынский – ученый винодел и химик
VI. Recenzii
• Tudor Arnăut, Arheologul G.D. Smirnov și unele probleme de concepție privind mil. I î.e.n. • Igor Cereteu, Sergiu Tabuncic. Şoldăneșii - localitate străveche din valea Ciornei • Николай Тельнов, Nicolae Chetraru. Din istoria arheologiei Moldovei. Basarabia și Transnistria
Porțelanul este un material ce-a stârnit mult interes de-a lungul istoriei, iar fabricarea acestuia a fost o adevărata provocare. Numit și „aur alb", porțelanul este un material ceramic alb și translucid, obținut prin arderea la temperaturi înalte a unei paste de caolin, cuarț și feldspat, plus alte adaosuri...
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Serviciul de ceai, incomplet compus din 7 piese (ceainic, vas pentru lapte, zaharniță, două căni cu farfurioare), expus în această vitrină reprezintă un produs al celebrei fabrici din orașul Meissen, regatul Saxonia, Germania, lucrat în prima jumătate a secolului al XIX-lea din porțelan de înaltă calitate. Exponatul a intrat în patrimoniul Muzeului Național de Istorie a Moldovei prin transfer de la Casa-muzeu „G. Cotovschi" din Hâncești, închisă în anii 1989-1990.
Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
