Cutia folosește un cilindru cu pini ca suport de înregistrare a muzicii. În interior, este împărțită în trei compartimente: primul conține manivela și mecanismul de acționare a cilindrului cu pini, al doilea - cilindrul cu pini și lamele vibrante, iar al treilea - două manete pentru pornirea și oprirea melodiei. Pe cilindru sunt înregistrate șapte melodii de W.A. Mozart, care sunt redate prin vibrarea dinților de oțel dispuși într-un pieptene, ale căror vârfuri sunt adiacente cilindrului. Capacul cutiei are pe partea exterioară marchetărie cu motive florale. Bunul cultural este clasat în categoria Tezaur.
Povestea cutiilor muzicale
Cutiile muzicale au apărut în Elveția la sfârșitul secolului al XVIII-lea. În 1796, ceasornicarul Antoine Favre-Salomon a inventat un ceas de buzunar care avea un mecanism muzical încorporat, bazat pe principiul lamelor metalice acordate. Invenția s-a răspândit rapid și a declanșat, la scurt timp, crearea de cutii muzicale independente de ceasuri.
Inventate și construite inițial pentru distracțiile de salon ale lumii aristocrate, cutiile muzicale s-au perfecționat rapid, cucerind piața și interesul publicului pentru aceste mașinării destinate divertismentului. Industria cutiilor muzicale s-a concentrat, în mare parte, în Elveția. Geneva rămâne leagănul cutiei muzicale, chiar dacă arta manufacturierilor acestor minuni muzicale s-a extins și în alte regiuni ale Elveției, precum Jura, Auberson și Sainte Croix, și ulterior în alte țări, precum Franța, Germania și Cehoslovacia. Printre cele mai importante firme producătoare de cutii muzicale s-au evidențiat: Mermod Frères, Paillard, Reuge, Thorens, Cuendet, Junod, Nicole Frères, Ducommun-Girod, Brémond și L'Epee.
Cutia muzicală funcționa după un principiu relativ simplu: un cilindru cu pini (cuie cilindrice) acționa, prin răsucire, un „pieptene" metalic acordat pe anumite note muzicale, ambele fiind ascunse privirii într-un compartiment al cutiei. Prin învârtirea cilindrului - cu ajutorul unui mecanism cu arc (asemănător cu cel al ceasurilor) - pinii atingeau „dinții" din oțel ai pieptenului, care vibrau, redând astfel diferite note muzicale. O cutie muzicală putea avea „programate" pe cilindru un număr limitat de melodii - de la 4 până la 12.
De-a lungul timpului, cilindrii au fost înlocuiți cu discuri metalice interschimbabile. Pe acest principiu au apărut, în cafenelele și tavernele vremii, cutii muzicale de dimensiuni mari, care puteau fi activate prin introducerea unei fise, oferind utilizatorului posibilitatea de a alege discul preferat.
În afara mecanismului ingenios proiectat, cutiile muzicale se remarcă și prin arta cu care sunt decorate la exterior - folosind materiale precum lemn prețios, sidef, fildeș sau metal.
Declinul cutiilor muzicale a început odată cu inventarea fonografului (1877) și a gramofonului (1887). Producția lor a continuat pentru o perioadă, dar la începutul secolului al XX-lea, majoritatea firmelor consacrate au abandonat această afacere și au început să fabrice alte instrumente de muzică mecanică.
• Nicolae Răileanu, Activitatea muzeistică în Moldova în anul 1996 (L'activité muséale de la République Moldova en 1996) • loan Opriș, Curente și direcții muzeografice în pragul mileniului III (Courents et directions muséographiques au début du lll-ième millénaire) • Maria Danilov, Ana Grițco, Acte în limbă română tipărite în Basarabia (1812-1830) (Des Ades en Roumain publiés en Bassarabie) • Ion Hâncu, Semnificația etno-culturală a locuințelor din Moldova în evul mediu timpuriu (La signification ethno-culturelle des demeures en Moldova du Moyen Age Prématuré) • Vlad D. Ghimpu, Mănăstiri rupestre din Orheiul Vechi (Les monastères rupestres d'Orheiul Vechi) • Vlad D. Ghimpu Mănăstirea rupestră de la „Peștera lui Bechir" din Soroca (Le monastère rupestre de la „Grotte de Bechir" de Soroca)
II. Arheologie și istorie (Archeologie et Histoire)
• Nicolae Chetraru, Serghei Covalenco, Stațiunea mezolitică în grota Brânzeni l (La station mésolithique de la grotte Brânzeni l) • Olga Şcipachin, Un topor de aramă din fondurile Muzeului Național de Istorie a Moldovei (Une hache de cuivre des fonds du Musée National d'Histoire de Moldova) • Natalia Mateevlci, Cercetările a doi tumuli de lângă satul Hlinoaia, Grigoriopol (Les recherches de deux tumulus près du village Hlinoaia) • Natalia Mateevici, Colecția inedită de piese de import grecesc de la Cetatea Albă (La collection de pièces grecques d'importation de Cetatea Albă) • Al. Levinschi, Serghei Aguinicov, Complexe sarmatice timpurii în tumulii Nistrului de Jos (Des Complexes Sarmatiques précoces dans Ies tumulus du Bas-Dniestr) • Al. Levinschi, Καρποδκακαζ’ - ZOSIMOS, IV, 34, 6 • Serghei Kurciatov, Alexandru Popa, Tipuri de locuințe și anexe gospodărești din așezarea culturii Sântana de Mureș-Cernjahov de lângă orașul Drochia (Types de demeures et anexes ménagâres de l'habitat de culture Sântana de Mureș-Cernjahov près de la viile Drochia) • Ion Dron, Turla - denumire străveche daco-geticâ a Nistrului (Turla - l'encien nom Daco-Gète de Nistru) • Ion Tentiuc, Plastica miniaturală de lut din perioada evului mediu timpuriu din Moldova (Quelques considérations concernant la plastique miniaturelle d'argile de la période du Moyen Age Prématuré de Moldova) • Vera Paiul, Tezaurul monetar din secolele XVI-XVII de la Caterinovca, Camenca (Le trésor monétaire des XVI-XVII s. de Caterinovca, Camenca) • Ana Niculiță, Un tezaur medieval monetar, găsit în orașul Chișinău (155(5?)-1672) (Un trésor monétaire trouvé á Chișinău) • Minai Onilă, Din istoria satului Speia (Chivărul), Anenii Noi, sec.XVI-XVIII (Pages cfhistoire du village Speia (Chivărul), Anenii-Noi, XVI-XVIII s.) • Lilia Zabolotnâi, Coraportul principalelor ramuri agrare în economia urbană a Moldovei de la sfârșitul secolului al XVI-lea începutul sec.al XVIII-lea (La corrélation des principales branches agraires de l'économie urbaine de Moldova à la fin des XVI - XVIII s.) • Andrei Eșanu, Valentina Eșanu, Din istoria administrării publice a orașului Chișinău (sec. XVII - încep. sec. XIX) (Pages de l'histoire de l'administration publique de la viile Chișinău(XVII s. - début de XIX s.) • Eduard Baidaus, Criza politică din Republica Polonă și Moldova de la mijlocul secolului al XVII-lea: unele considerente privind geneza "problemei ucrainene" (La crise politique de la République de Pologne et de Moldova au milieu du XVIIs.: Quelleques considérations au sujet de la genèse du problème ukrainien") • Liuba Bârsan, Aspecte social economice a localității Nimoreni, laloveni în a doua jumătate a sec. al XVIII-lea până la mijlocul sec. al XlX-lea (L'aspect socio-culturel de la localité Nimoreni dans la deusième moitié du XVIII s. jusqu'au XIX s.) • Ion Dron, Tirașpol - mărturie toponimică a continuității populației băștinașe în sudul Basarabiei (Tirașpol - témoignage toponimique de la continuation de ia population du Sud de Moldova • Vladimir Mischevca, Hatti-Şeriful din anul 1802 (Le Khati-i cherif de 1802) • Minai Onilă, Genealogia neamului Danciu-Durac descălecătorii răzeșilor satului Isacova, țin. Orhei (La généalogie de familie Danciu-Durac Ies fondateurs de răzeși (paysannes libres) du village Isacova, Orhei) Maria Danilov, Gramatica lui Ştefan Margela (date și ipoteze noi) (La grammaire de Ştefan Margela) • Ana Grițco, "Așezământul pentru ocârmuirea oblastei Basarabiei", 1828 - un document inedit din patrimoniul M.N.I.M. („L'établissement pour le gouvemement de la région Bassarabie" (1828) - un document inédit du patrimoine du Musée Nationale de l'Histoire de Moldova) • Valentin Tomuleț, Considerații privind regimul vamal al Basarabiei în perioada 1812-1830 (Des considérations concernant le régime douanier de Bassarabie entre 1812-1830) • Valentin Tomuleț, Contraverse privind suprimarea cordonului vamal de la Nistru (anii 1812-1830) (Les contraverses sur la probleme de la suprimation de cordone douanier sur Nistru (années1812-1830) • Lidia Volânschl, Gheorghe Sandul, Din istoria holerei In Basarabia în secolul al XlX-lea (Pages d'histoire de choléra en Bassarabie) • Lidia Volânschi, Din Istoria Grădinii Publice și a Parcului Catedralei din Chișinău (Pages d'histoire du Jardin Publique et du Parc de la Cathédrale de Chișinău) • Valentin Dumitru, Dinastia Leonard și aportul ei în dezvoltarea satului Speia (La dynastie Leonard et son rôle dans le dévelopement du village Speia) • Nicolae Dâmcenco, Mănăstirea Noul Neamț (Le monastère Noul Neamț) • Ala Melniciuc, Din istoria construcției bisericilor ortodoxe din județul Tiraspol în secolele XVIII-XIX (Pages d’histoire de la construction des edifices de culte orthodoxe dans le district Tiraspol en XVIII s. le debut de XIX s.) • Aurelia Cornețchi, File din istoria Liceului de fete „Sf. Ana" din Ismail (Pages d'histoire du Lycee de filles Sf. Ana" d'lsmail) • Ion Varta, Căteva tentative de construire în Basarabia ale unor partide politice de orientare națională (1905-1912) (Quelques tentattves de constituer en Bassarabie des partis politiques d'orientation naționale (1905-1912) • Eugen Icnim, Conferirea ordinului „Minai Viteazul" în Primul Război Mondial (L'attribution de l'ordre „Mihai Viteazul" pendant la Première Guerre mondiale) • Daniel Bogdea, România la expozițiile internaționale din perioada interbelică (Roumanie aux expositions internationales de la période entre Ies deux Guerres mondiales) • Nicolae Bulat, „Solidaritatea" - asociația corpului didactic din județul Soroca în anii 1918-1940 („Solidarité" - l'association l'enseignant corps du département Soroca, pendant Ies années 1918-1940) • Vera Stăvilă, Un eveniment cultural neordinar în Basarabia anului 1942 (Un éveniment culturel en 1942 en Bassarabie) • Rodlca Solovei, Considerațiuni cu privire la repatrierea românilor de la est de Bug (1942-1943) (Quelques considérations concernant le repatriement des Roumains de l'Est de Bug (1942-1943) • Elena Postică, Sabia dreptății („Le sabre de la justice") • Măria Praporșcic, Tratarea problemei Basarabiei în istoriografia postbelică din România în contextul raporturilor româno-sovietice (Le problème de Bassarabie dans l'historiographie postbelique de Roumanie dans le contexte des rapports sovieto-roumains) • Maria Ciocanu, Ştergarul de cap ca element de stabilire a statutului social de femeie măritată (L'écharpe de tete comme un élément du statut social d’une femme mariée) • Maria Ciocanu, Rolul moașei în obiceiurile de integrare a nou-născutului (Les traditions à la naissance)
• Nadejda Pogolșa, Istoricul comunității evreiești din județul și orașul Tiraspol (până la 1917) (Pages d’histoire de la communauté juive de Tiraspol et de ce district jusqu'à 1917)
lll. Muzeografie și memorialistică (Museographie et memoriaux)
• Maria Hasnaș, Reorientări metodologice în Muzeul de Istorie (Des reorientations mettiodologiques dans l'activite du Musée d’Histoire) • Elena Ploșnița, Aspecte din evoluția muzeelor școlare basarabene (Des aspects d’evolution des musées scolaires de Bassarabie) • Ilie Borziac, Nicolae Chetraru, Geologul basarabean Theodor Văscăuțanu • Liubovi Reprințev, Rostislav Ocușco - pictor și pedagog (Rostislav Ocușco - un peintre et un pédagogue) • Natalia Şalaghlnov, Grafica plasticianului moldovean Aurel David (La graphique du plasticien moldave Aurel David)
IV. Restaurare. Recenzii (Restauration. Comptes - Rendus)
• Ecaterlna Bondarenco, Probleme și perspective de conservare-restaurare la Muzeul Național de Istorie a Moldovei (Problèmes et perspectives de conservation - restauration au Musee National d’Histoire de Moldova) • Ecaterlna Bondarenco, Restaurarea goblenului „Moșii" (Le goblène „Moșii" („Les viellards") • Valentina Granaci, Conservarea, patologia și restaurarea cărții în Biblioteca Națională (La conservation, la pathologie et la restauration des livres dans la Bibliothèque Nationale de la République Moldova) • Alexandru Popa, H.-P. Blume, P.Felix-Henningsen, W.R.Fischer ș.a., HANDBUCH DER BODENKUNDE (COMPENDIU DE PEDOLOGIE), Landsberg/Lech: ecomed, 1996, ISBN 3-609-72210-X.
V. Cronica muzeelor (La chroniquie des musées)
• Aurelia Cornețchi, Cronica activității cultural-științifice a Muzeului Național de Istorie a Moldovei, 1996-1997 (La chroniquie de l’activite culturelle et scentifiquie du Musée National d'Histoire de Moldova, 1996-1997) • Ala Melnicluc, Unele probleme privind activitatea muzeelor în perioada postsovietică (Muzeul din Tiraspol în anii 1986-1996) (Quelques problèmes concernant l'activité des musées pendant la périod post-soviétiqie (le musée de Tiraspol, Ies années 1986-1996)
Cutia folosește un cilindru cu pini ca suport de înregistrare a muzicii. În interior, este împărțită în trei compartimente: primul conține manivela și mecanismul de acționare a cilindrului cu pini, al doilea - cilindrul cu pini și lamele vibrante, iar al treilea - două manete pentru pornirea și oprirea melodiei...
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.