Exponatul lunii noiembrie prezintă un exemplar rar de pahar de sticlă din necropola Sântana de Mureș-Cerneahov, descoperit în localitatea Tigheci. Acest pahar, datat în a doua jumătate a secolului IV d.Hr., evidențiază măiestria artizanală a vremii, fiind confecționat din sticlă verzuie translucidă, de formă tronconică, cu decor geometric complex. Paharul este decorat cu trei rânduri de fațete hexagonale, încadrate de linii adâncite, și un șir de ove alungite sub margine, caracteristici care îl încadrează în seria VII a conform clasificării lui E. Straume. Aceste trăsături ornamentale sugerează influențe artistice din diferite regiuni și denotă circulația tehnologiilor și a ideilor în cadrul culturii Sântana de Mureș-Cerneahov.
Contextul arheologic al descoperirii
Necropola Sântana de Mureș-Cerneahov de la Tigheci se află într-o zonă cu o istorie complexă a locuirii, situată pe versantul de nord-vest al râului Tigheci, în punctul „La Lutărie". Identificată în anii '80 ai secolului XX în urma exploatărilor ilegale de lut, necropola a suferit numeroase deteriorări, care au condus la pierderea unor artefacte valoroase și la distrugerea unor morminte. Printre obiectele salvate de dl. Ion Pușcașu, fondatorul Muzeului de Istorie și Etnografie din Tigheci, se numără piese ceramice lucrate la roată, care reflectă tradițiile și tehnicile comunităților din perioada migrațiilor. O primă investigație arheologică a sitului a avut loc în 1990, când s-a descoperit un mormânt de înhumație fără inventar, dar complet. În urma unor prospecțiuni din 2013 și 2015 realizate de Agenția Națională Arheologică, a fost observată distrugerea continuă a necropolei prin eroziune. Situația a impus săpături de salvare în 2017, când au fost documentate și cercetate cinci morminte din cultura Sântana de Mureș-Cerneahov. Această campanie arheologică a permis, printre altele, recuperarea oaselor unui schelet de bărbat cu vârsta la deces estimată între 40 și 45 de ani, aspect ce aduce informații suplimentare privind structura demografică a comunității respective.
Importanța și analogii culturale
Paharul din sticlă decorat cu fațete hexagonale se numără printre cele mai prețioase artefacte din necropola de la Tigheci. Astfel de pahare sunt caracteristice pentru cultura Sântana de Mureș-Cerneahov și au fost găsite în câteva situri importante, precum Târgșor și Bârlad-Valea Seacă (România) și Gavrilovka, Ranjevoe (Ucraina), indicând conexiunile culturale și comerciale ale comunității cu alte centre de influență din perioada târzie a antichității. Textele antice și analogiile culturale sugerează o arie de interacțiune complexă, cu influențe elenistice și romane, care s-a reflectat și în producția de obiecte de lux, precum acest pahar de sticlă.
• Nicolae Răileanu, Considerații privind activitatea muzeelor din SUA (Some Considerations Concerned Museums' in USA) • Elena Prus, Cezar Secrieru, Muzeul ca spațiu de receptare a valorilor spirituale (Museum as a Receptacle of Spiritual Values) • Aliona Duplei, Expoziția - formă de expresie a muzeului (Exhibition as a Form of Expression in a Museum) • Lucia Tonu, De la muzeul satului la ecomuzeu (From the VillageMuseum to an Eco-Museum) • Marina Tanașciuc, Scurtă istorie a evoluției vocației educative a instituției muzeale (History of Evolution of a Museum Educative Mission) • Eugenia Borodac, Tamara Stamatov, Criterii privind determinarea porțelanurilor (Some Criteria of Determination of China Articles Authenticity) • Natalia Kalașnikova, La aniversarea a 100 ani de la inaugurarea Muzeului Etnografic Rus din Sankt-Petersburg (By the 100th Anniversary of the Russian Museum of Ethnography from Sankt-Petersburg) • Lilia Calughin, Andrei Tetercev, Sistemul Automatizat de Evidență a Patrimoniului Muzeului Național de Istorie a Moldovei (The Museum Funds Registration Automatized System of the NationalMuseum of History)
II. Arheologie șl istorie (Archaeology and history)
• Maher Wanli, Ilie Borziac, Cultura Stânca ori preaurignacian? (The Stânca Culture or the Aurignacian One?) • Nicolae Chetraru, Serghei Covalenco, Considerații privind vârsta relativă a stațiunii din paleoliticul superior Rașcov VII (Considerations Concerned the Relative Age of the Upper Paleolithic Site Rașcov VII) • Victor Sorochin, Relațiile între culturile Precucuteni-Tripolie A și Bolgrad-Aldeni (Relations between the Precucuteni-Tripolie A and the Bolgrad-Aldeni Cultures) • Natalia Mateevici, Ştampile amforistice grecești din colecția de antichități a lui Victor Borșevici (Stamps on the Greek Amphorae from the V. Borshchevich Collection of Antiquities) • NicolaeTelnov, Alexandru Levinschi,Dacii liberi - o nouă cultură arheologică în Republica Moldova(Free Dacians - a New Archaeological Culture of the Republic of Moldova) • Alexandru Levinschi, Date preliminare privind datarea complexelor getice "Saharna - La Revechin" (Preliminary Data Concerning the Age of the Getian Site Settlement "Saharna - La Revekin" Complexes) • Ion Dron, Tyras (Turla/Nistru) - mărturie incontestabilă a autohtonizmului daco-getic (românesc) (Tyras (Turla/Nistru) - an Uncontestable Evidence of Geto-Dacian (Romanian) Primordial Territory) • Liviu Vacarciuc, Vestigii Antice despre dezvoltarea horticulturii (Vestiges Concerned Development of Horticulture) • Ion Tentiuc, Particularități și semnificații ale ritului și ritualului funerar în spațiul est-carpatic în secolele XI-XIII (Particularitys of a Funeral Rite on the Territory Situated to the East of the Carpathian Mountains in 11th-13th Centuries) • Dinu Poștarenco, Trecerea armatelor rusești pe la Soroca în 1711 (Russian Army's Crossing the Dniester by Soroca in 1711) • Vladimir Mischevca, Biserica "Acoperământul Maicii Domnului" din Rașcov (The Virgin's IntercessionChurch from Rașcov) • Vlad D. Ghimpu, Săpături arheologice medievale Lăpușna-2000 (Archaeological Excavations Lăpușna – 2000) • Vlad D. Ghimpu, Biserici creștine aflate în târgurile Moldovei administrate de otomani (ChristianChurches in the Moldavian Boroughs Ruled by Ottomans) • Ion Chirtoagă, Pătrunderea ideilor de modernizare în Europa de Sud-Est, în prima jumătate a sec. al XVIII-lea (The Penetration of the Ideas of Modernization into South Eastern Europe in the 1st Half of the 18th Century) • Nadejda Botea, Cartea religioasă de la Rîmnic în sec. XVIII. Din colecția Muzeului Național de Istorie a Moldovei (Religious Book of the 18m Century from Râmnic from the NationalMuseum of History of Moldova Collection) • Ala Melniciuc, Din istoria Eparhiei din Herson. Primii păstori • Mihai Onilă, Mazilii din ținutul Orhei - Lăpușna conform recensământului din 1774 (Mazils from the Orhei - Lăpușna District According to the Census of 1774) • Silvia Corlăteanu-Granciuc, Contribuții documentare la istoria comunității grecești din Basarabia în secolul al XlX-lea (Documentary Contributions to the History of the Greek Community from Bessarabia in the 19th century) • Angela Bușilă, Considerații istoriografice despre obiceiul înmormântării din Basarabia (mijlocul sec. al XlX-lea - prima jumătate a sec. al XX-lea) (Historiographer's Materials Concerned the Funeral Customsfrom Bessarabia (the Middle of 19th - the First Half of 20th Centuries)) • Ana Grițco, File din istoria orfelinatului Balș (Pages from the History of the Balș Orphanage) • Irina Ijboldina, Olga Nacco. File biografice (Olga Nacco: Biographical Essay) • Elena Ploșnița, Cartea în Muzeul Basarabean (1889-1940) (A Book in the BessarabianMuseum) • Aurelia Cornețchi, Contribuții la istoria Liceului de fete Maria Doamnă din Orhei (1907-1944) (Contributions to the History of the Girls' Lyceum from Orhei) • Diana Iepure, Pianul în ambianța cultă basarabeană (a doua jumătate a secolului XIX - începutul secolului XX) (The piano in the Bessarabian Society) • Vera Stăvilă, Documente inedite cu referință la minoritățile etnice din Basarabia interbelică (Unpublished Documents Concerning the Ethnic Minorities Bessarabia in the Inter-War Period) • Maria Danilov, Eminescu și Basarabia (Eminescu and Bessarabia) • Elena Postică, Basarabeni în refugiu: Sergiu Grossu (Bessarabians in Exile: Sergiu Grossu) • Rodica Solovei, Trecerea Nistrului de către Armata Română (1941) -o decizie controversată (Crossing the Dniester River by the Romanian Army (1941): a Controversial Decision) • Serghei Digol, Situația etno-demografică a regiunii transnistrene în primii ani postbelici (1945-1950) (Ethnic- Demographic Situation in the Region Situated Across the Dniester River (Transnistria) (1945-1950)) • Ludmila Toma, Viața și opera lui Vasile Toma (1937-1984) (Life and Creative Work of Vasili Toma (1937-1984)) • Andrei Zenkin, A.V. Suvorov în faleristica, filatelia și arta regională (din fondurile Muzeului din Tiraspol) • Silviu Andrieș-Tabac, Comisia Națională de heraldică a Republicii Moldova la 5 ani de activitate (The National Heraldic Committee of the Republic of Moldova:Five Years of Activity) • Ecaterina Bondarenco, Formarea cadrelor de conservare-restaurare - imperative al timpului (Dictates of Time: Restorers' Training) • Svetlana Speranschi, Colecția de icoane din patrimoniul Muzeului Național de Istorie a Moldovei (General Analysis of Icons' Collection from the NationalMuseum of History of Moldova) • Nicolae Dâmcenco, Expozițiile de arte plastice în muzeele din Tiraspol
III. Omagii șl recenzii (Homages and reviews)
• Nicolae Răileanu, Serghei Covalenco,Constanta vieții • Alexandru Levinschi, A 70-a aniversare - Nicolae Chetraru • Paraschiva Victoria Batarciuc,Cahle din Moldova medievală în secolele XIV-XVIl, Editura Istros, Suceava, 1999, 314 p. (Pavel Bârnea, Anatol Gorodenco)
IV. Cronică muzeală (Museums’ chronicle)
• Aurelia Cornețchi, Cronica activității Muzeului Național de Istorie a Moldovei, anul 2000
Exponatul lunii noiembrie prezintă un exemplar rar de pahar de sticlă din necropola Sântana de Mureș-Cerneahov, descoperit în localitatea Tigheci. Acest pahar, datat în a doua jumătate a secolului IV d.Hr., evidențiază măiestria artizanală a vremii, fiind confecționat din sticlă verzuie translucidă, de formă tronconică, cu decor geometric complex....
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.