În lumea ebluisantă a pietrelor prețioase și a metalelor nobile există unii bijutieri care s-au detașat evident, reușind, prin arta lor, să armonizeze perfect eleganța discretă cu rafinamentul absolut, geniul cu designul, sofisticarea cu splendoarea eternă și inubliabilă.
Numele Fabergè - emblemă a originalității creațiilor unei Case devenite celebre - a scris istorie în lumea bijuteriilor și a artelor decorative. Talentul de-a reuni bijuteria, designul artistic și utilitatea în objets de lux și objets de fantesie a suscitat mereu o veritabilă fascinație. Confecționate din aur, argint, email și pietre prețioase, piesele realizate în atelierele Fabergé sunt dovada unei virtuozități ieșite din comun, distingându-se prin grija pentru detalii și perfecta asociere a materialelor. Chiar și piesele inspirate din vocabularul stilurilor anterioare poartă marca unei inconfundabile originalități.
Muzeul Național de Istorie a Moldovei tezaurizează un spectaculos căuș, realizat în atelierele Casei Fabergé, la începutul secolului al XX-lea.
Căușul Fabergé reprezintă un melanj curios între „stilul rus" și stilul „modern". Este realizat din argint masiv, cu cupa circulară, aurită pe interior. Toarta supraînălțată, stilizată (tip cârlig), decorată cu motive vegetale, inele triple și perle de argint. Buza este împodobită cu un brâu lat, alcătuit din medalioane dreptunghiulare, ornamentate cu bucle spiralate și solzi stilizați, dispuse alternativ. Recipientul este susținut de patru piciorușe semisferice. În registrul central, sunt gravate inscripțiile: Eugenie von Platonow/St.Petersburg și ТОРГОВЫЙ ДОМЪ „АЛЕКСАНДРЪ"/1863/15/10/1913.
În urma cercetărilor presupunem că acest căuș a fost realizat la comanda negustorului de ghilda întâi, Alexander Trauberg, proprietarul Casei de Comerț „АЛЕКСАНДРЪ", de pe Bulevardul Nevsky 11, Sankt-Petersburg, cu ocazia aniversării a 50 de ani de la fondarea firmei sale.
Însemnele de marcaj, poansonate pe exteriorul bazei: sigla K. ФАБЕРЖЕ, surmontată de stema Imperiului Rus, un profil feminin, văzut din dreapta, cu kokoshnik, în chenar oval, însoțită de litera majusculă Δ ( delta) din alfabetul grecesc și titlul argintului 88, certifică realizarea piesei de filiala moscovită a Casei Fabergé.
Creațiile cu șarm hipnotic realizate de Casa Fabergé au devenit idealul estetic al unei epoci, simboluri ale exuberanței și rafinamentului, create de un bijutier al regilor și un rege al bijuteriilor.
• Nicolae Răileanu, Mariana Bălan, Programe de cercetare în domeniul istoriei, artelor și științelor oferite de Smithsonian Institution din SUA (Research Programs of the Smithsonian Institution (USA) in the Fields of History, Arts, and Science) • Elena Prus, Muzealizarea lumii în contextul reurbanizații și mondializării (Museum Transformation of the World in the Context of Urbanisation and Globalisation) • Lucia Tonu, Ecomuzeul - o formă nouă de organizare și recepționare a imaginii din muzeu (Ecomuseum: New Form of Organization and Perception of a Museum Image)
II. Arheologie și istorie (Archaeology and history)
• Maher Wanli, Industria lamelară a nivelului 3-a de locuire musteriană din grota Trinca l (Lamellar Industry of the Stratum 3a of the Site from Grotto Trinka l) • Ilie Borziac, Etapa timpurie a paleoliticului superior din spațiul Carpato-Nistrean. Cultura Brânzeni (Transitional Stage: Brânzeni Culture) • Alexandru Levinschi, Sergiu Covalenco, Ecaterina Abâzov, Fortificația getică Saharna-“La Revechin" - sistemul defensiv (The Getian Fortification of Saharna-“La Revechin”: The Defensive System) • Alexandru Levinschi, Despre un tip de amfore din sec. IV î.e.n. din fortificația Saharna-"La Revechin". (About a Type of Amphorae from the Fortification of Saharna-“La Revechin” (4lh century B.C.)) • Natalia Mateevici, Difuzarea amforelor grecești în interfluviul Siret-Prut în sec. VI înc. sec. II a. Chr. (Grecian Amphorae Diffusion between the Rivers of Siret and Prut in 6th - beginning of 2nd centuries B.C). • Nicolae Telnov, Vlad Vornic, Valeriu Bubulici, Serghei Kurceatov, Descoperiri arheologice din așezarea dacilor liberi de la Pruteni (Archaeological Discoveries from the Free Dacians' Settlement of Pruteni (Bălți District)) • Ion Hâncu, Pătrunderea și înrădăcinarea creștinismului în spațiul Pruto-Nistrean (Penetration and Establishment of Christianity in the Area between Rivers of Prut and Dniester) • Ion Chirtoagă, Din istoria ocupațiilor economice în țara Moldovei în sec. XIV-XVII (From the History of Economic Activities in Tara Moldovei in 14th - 17th Centuries) • Eduard Baidaus, Despre un adversar al unirii din 1600 - Voievodul Moldovei Ieremia Movilă (1595-1606) (About an Opponent of the Union of 1600: Ieremia Movila - the Voevode of Moldova (1595-1606)) • Ion Tentiuc, Repere istoriografice privind originea mănăstirii Hâncu (Historiograpical Notes Concerned the Hâncu Monastery Origin) • Nicolae Răileanu, Considerații privind crearea Ligii Sfinte și atitudinea domnitorilor români (Considerations Concerned the Creation of the Holy League and the Romanian Gospodars' Position) • Ion Dron, Transnistria: localități cu nume de origine antroponimică românească (Transnistria: Settlements with Names of Romanian Anthroponymic Origin) • Mihai Onilă, Hotarele moșiei satului Isacova, ținutul Orhei (sec. XIX) (Boundaries of the Village of Isacova Land) • Ludmila Velixar, Din istoria orașului Cahul (Pages from the History of Cahul) • Andrei Eșanu, „Descrierea Moldovei" a lui Dimitrie Cantemir în cultura rusă (Description of Moldova by Dimitrie Cantemir in Russian Culture) • Eugenia Borodac, Tamara Stamatov, Tehnici de decorare a porțelanului (Techniques of Porcelain Decoration) • Anatol Leșcu, Românii în componența trupelor rusești în l-a treime a secolului XIX (The Romanians in the Ranks of Russian Armed Forces (1sl third of 19lh century)) • Elena Ploșnița, Din activitatea culturală a mitropolitului G. Bănulescu-Bodoni (Metropolitan G. Bănulescu-Bodoni: Several Considerations) • Dinu Poștarencu, Instituția rezidentului plenipotențiar al Basarabiei (Establishment of Resident Plenipotentiary in Bessarabia) • Silvia Corlăteanu-Granciuc, Actele de identitate din Basarabia de la primele mențiuni documentare până în anul 1918 (History of Identity Cards in Bessarabia from the First Written Records to 1918) • Ludmila Năstase, Dinastia de arhitecți Bernardazzi (The Dynasty of Architects Bernardazzi) • Irina Gonciarova, Sigiliul "Secția chișinăuiană a Societății muzicale imperiale ruse" (sfârșitul sec. XIX - începutul sec. XX.) (A Seal of the Chișinău Department of the Russian Imperial Musical Society) • Lubovi Malahov, Foi volante editate de Frățimea Ortodoxă "Nașterea lui Hristos" din Chișinău (1899-1918) (Books Published by the Christmas Orthodox Brotherhood from Chișinău) • Lilia Zabolotnaia, Destinul unei familii (Some Pages from the History of the Dynasty of Tumarkins) • Ana Grițco, Societatea de binefacere Bessarabeț (The "Bessarabeț" Charitable Society) • Maria Danilov, Revizia Tipografiei Eparhiale la 1910 (The Eparchial Printing-House Inspection in 1910) • Diana Iepure, Instalarea Rețelelor telefonice în spațiul Basarabean la sfârșitul sec. XIX începutul sec. XX (Installation of Telephone Network in Bessarabia) • Ion Şpac, Revista "Arhivele Basarabiei" (1929-1938) (The Magazine "Arhivele Basarabiei" in 1929-1938) • Olga Şcipachin, Istoria unei promoții (From New Collections of the NationalMuseum of History of Moldova) • Elena Postică, Războiul informațional împotriva Republicii Moldova (cazul diferendului transnistrean) (The Informațional War Against the Republic of Moldova. Case Study: the Transnistrian Conflict) • Lubovi Reprințeva, Mărcile poștale din Republica Moldova (The Republic of Moldova Postage - Stamps) • Silviu Andrieș-Tabac, Stemele și drapelele orașelor Codru, Florești și Otaci (Arms and Flags of the Towns of Codru, Florești, and Otaci) • Liviu Vacarciuc, Istoria viței de vie (History of Vine)
III. Artă, învățământ, etnografie (Art, education, ethnography)
• Svetlana Reabțeva, Tezaurul Răducăneni (România) și cetățile circulare din spațiul Carpato-Nistrean (The Hoard of Răducăneni (România) and Ring-shaped Sites of Ancient Settlements of the Carpathian Mountains and the Dniester Area) • Svetlana Speranschi, Chipul Sf. Nicolae în iconografia ortodoxă (St. Nicolas's Iconography) • Emanuil Brihuneț, Biserica de lemn "Sf. Afanasie" din satul Etulia, Vulcănești (Wooden Church of St. Athanasius in the Village of Etulia) • Vlad D. Ghimpu, Catedrala înălțarea Domnului din Chișinău (1830) (The Ascension Cathedral in Chișinău (1830)) • Nicolae Crețu, Bibliotecile școlare în procesul instructiv din Basarabia în anii 1870-1918 (Role of School Libraries in Educațional Process in Bessarabia (1870-1918)) • Silvia Şărănuță, Textilele tradiționale basarabene în Interiorul casei țărănești (sec. XIX-XX) Bessarabian Traditional Textile Fabrics in Interior of Peasant House (19th-20th centuries) • Silvia Şărănuță, Traistele și desagii - textile tradiționale basarabene în sec. XIX-XX (Knapsacks and Bags: Traditional Textile Articles in 19th - 20th centuries) • Aurelia Cornețchi, Considerații privind istoria Liceului de fete Domnița Ileana din Bălți (Some Considerations Concerned the History of the Girls' Lyceum named after Princess Ileana) • Lilia Dragnev, Arta contemporană în Republica Moldova (Contemporary Art in the Republic of Moldova) • Adelaida Chiroșca, Ana Boldureanu, Monede comemorative contemporane moldovenești (Contemporary Moldavian Commemorative Coins)
IV. Personalități (Outstanding persons)
• Elena Pereteatcu, Teatrul a fost viața ei (A Theatre was Her Life: Centenary of Nina Masalischi) • Liviu Vacarciuc, Centenarul ilustrului viticultor basarabean academicianului Gherasim Constantinescu (Centenary of Outstanding Bessarabian Viticulturist Academician Gherasim Constantinescu) • Maria Evdochimov, Mihail Juraveli - renumit selecționar, creatorul unor noi soiuri de viță de vie în Moldova (Famous Moldavian Selectionist in Viticultura M. Zhuravel) • Vera Stăvilă, Academicianul Tadeuș Malinovski (Academician Tadeuș Malinovschi)
V. Omagieri (Homage)
• Nicolae Răileanu, O viață consacrată arheologiei Opera științifică a lui Nicolae Chetraru Life Dedicated tu Archeology (Nicolae Chetraru's Scientific Work) • Ilie Borziac, Rolul lui Nicolae Chetraru în studiul stațiunilor pluristratigrafice din grotele și peșterile Moldovei (N. Chetraru's Contribution to Study of Caves and Grottoes) • Anatolie David, Contribuția arheologului Nicolae Chetraru la cercetarea teriofaunei pleistocenului superior din Republica Moldova (Archaeologist N. Chetraru's Contribution to the Research of the Fauna of the Upper Pleistocene of Moldova) • Diana Iepure, Eugenia Borodac la cei 60 de ani • Tudor Arnăut, Profesorul Mircea Babeș la cei 60 de ani
VI. Viața științifica și recenzii (Scientific life and reviews)
• Vlad D. Ghimpu, A XXXV-a Sesiune Națională de Rapoarte arheologice din România (23-27 mai 2001) • Maria Danilov, Sesiunea de comunicări științifice. Milenii Tezaurizate. Creație și spiritualitate. Buzău, 2001 • Elena Postică, Conferință Internațională la Universitatea din Oradea • Natalia Mateevici, Conferința de arheologie a Universității din Odesa • Maria Neagu, Republica Moldova - România: un deceniu de relații complexe • Valentina Chirtoagă, Heimatbuch der Bessarabiendeutschen - o monografie despre comunitatea etno-religioasă a germanilor din Basarabia (Recenzie)
VII. Cronica muzeală (Museums' chronicle)
• Aurelia Cornețchi, Activitatea Muzeului Național de Istorie a Moldovei în anul 2001
În lumea ebluisantă a pietrelor prețioase și a metalelor nobile există unii bijutieri care s-au detașat evident, reușind, prin arta lor, să armonizeze perfect eleganța discretă cu rafinamentul absolut, geniul cu designul, sofisticarea cu splendoarea eternă și inubliabilă...
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
