Acest portret impresionant al lui Mihai Eminescu, realizat de artistul Alexandru Gușanov, este inspirat din una dintre cele patru fotografii cunoscute ale poetului. Fotografia care a stat la baza acestui portret a fost realizată în anul 1869, în Piața Sf. Wenceslas din Praga, când Eminescu avea doar 19 ani. Compoziția ovală și cromatica armonioasă subliniază personalitatea marcantă și carisma tânărului poet, surprinzând o expresie ce sugerează atât melancolie, cât și profunzime intelectuală. Alexandru Gușanov (1929-2005), pictor moldovean de origine ucraineană, s-a remarcat prin opera sa vastă, ce numără aproximativ 5.000 de lucrări - portrete, peisaje și naturi statice. Stabilit în Moldova din 1945, Gușanov a absolvit Școala Republicană de Arte Plastice „I.E. Repin" din Chișinău în 1952. Lucrările sale au fost expuse în numeroase expoziții naționale și internaționale, fiind apreciate în țări precum Franța, Ungaria, Rusia și Iugoslavia. Artistul a dedicat o mare parte din cariera sa creării de portrete ale personalităților istorice și culturale, inclusiv Dimitrie Cantemir, Mihail Kogălniceanu și Alexei Mateevici, care fac parte din patrimoniul Muzeului Național de Istorie a Moldovei. Subiectul portretului, Mihai Eminescu (1850-1889), este cel mai important poet al literaturii române, ale cărui opere reflectă profunzimea gândirii, sensibilitatea față de natură și identitatea națională. La vârsta de 19 ani, când a fost realizată fotografia ce a inspirat acest portret, Eminescu se afla în plin proces de formare intelectuală, pregătindu-se să devină vocea emblematică a culturii românești. Printre cele mai cunoscute creații ale sale se numără poemul Luceafărul, o capodoperă a literaturii universale.
• Ilie Borziac, Nicolae Chetraru, Piese din os și cu urme de activitate reprezentativă din musterianul dintre Prut și Nistru • Serghei Fidelschi, Dezvoltarea meșteșugului la populația sedentară din regiunea Nistrului Inferior (după rezultatele săpăturilor la așezarea pluristratigrafică Ciobruciu) • Alexandru Levinschi, Serghei Covalenco, Sergiu Bodean, Noi vestigii getice în zona Codrilor Moldovei • Igor Cetvericov, Natalia Mateevici, Un lot de piese epigrafice de la o așezare barbară de lângă Crasnaia în regiunea Nistrului Inferior • Vlad Vornic, Recipiente de sticlă descoperite în complexul arheologic de la Budești (mun. Chișinău) • Gheorghe Postică, Observații privind topografia și structura așezărilor medievale timpurii din spațiul pruto-nistrean • Vlad D. Ghimpu, Românii de la Nistru și Dunăre în secolele VIII-XII • Ecaterina Abâzova, Svetlana Reabțeva, Noi piese medievale din metale neferoase din patrimoniul Muzeului Național de Istorie • Ion Eremia, Statutul juridic internațional al Moldovei la sfârșitul secolului al XIV-lea – omagiul din 1387 • Ion Chirtoagă, Comerțul exterior la est de Carpați în secolul XIV - înc. secolului XV • Angela Zubco, Presiuni și implicații externe la întemeierea Mitropoliei Moldovei • Andrei Eșanu, Valentina Eșanu, De la arme la compromis în politica internă a lui Ştefan cel Mare: formarea primului sfat domnesc (1457) • Tamara Nesterov, Relicte ale canonului medieval de proporții în arhitectura ecleziastică de piatră din Basarabia • Eduard Baidaus, Victor Damian, Cazacii zaporojeni și politica “moldovenească” a Poloniei (sfârșitul secolului XVI) • Lilia Zabolotnaia, Chipul femeii din Moldova reflectat în documentele interne și relatările străinilor (sec. XVI-XVII) • Nicolae Răileanu, Relațiile moldo-turcești și statutul juridic al Principatelor Române • Violeta Tipa, Costumul de gală medieval moldovenesc între influențe occidentale și orientale • Andrei Emilciuc, Portul Odesa în politica țarismului de consolidare a pozițiilor Rusiei în bazinul Mării Negre • Valentin Tomuleț, Maria Maftei, Instituirea carantinei din Ismail (1812-1818) • Valentin Tomuleț, Sursele venitului și nivelul de avere al burgheziei comerciale din Basarabia (1831-1868) • Marian Petcu, Originile faptului divers în presa română • Aliona Gheorghiță, Evoluția numerică a etniei bulgare în Basarabia pe parcursul secolului al XlX-lea (studiu comparativ cu recensămintele din anii 1989-2004) • Valentin Tomuleț, Tatiana Chicaroș, Considerații generale privind evoluția învățământului mediu pentru fete din Basarabia în a doua jumătate a sec. XIX - începutul sec. XX • Maria Danilov, Cărți românești în colecțiile bibliotecii mănăstirii Hârjauca (sec. XIX - înc. sec. XX) • Keziban Acar, Images of the turkes in russian patriotic culture during the russo-turkish war of 1877-1878 • Elena Ploșnița, Despre politica “monumentală” a țarismului rus și eroii “eternizați” în Basarabia (1812-1918) • Anatol Povestca, Adevărul istoric privind problema Basarabiei • Lidia Pădureac, Impactul politicii interne asupra celei externe. Cazul relațiilor româno-sovietice în perioada 1917-1934 • Artur Cavalini, Corneliu Zelea Codreanu și neofascismul Italian • Elena Postică, Considerații privind istoria și semnificația monumentelor gloriei militare de pe teritoriul Republicii Moldova
II. Personalități, politologie și istorie locală
• Dorin Teodorescu, Antim Ivireanul, episcop al Râmnicului (16.111.1705 - 28.1.1708) • Dinu Poștarencu, Neamul Stroescu din Basarabia • Vasile Dobrescu, “Astra”, Vasile Stroescu și mișcarea cooperatistă din Transilvania. Proiecții și realizări • Maxim Melinti, Episcopul Nicodim (Krotkov) - un ostenitor vrednic al Basarabiei • Silvia Şaranuța, Albina Osterman (1856-1936) • Ludmila Năstase, Trei Marii în familia Sciusev • Vasile Malanețchi, Zece scrisori ale lui Leon Boga către părintele Alexandru Bardieru • Silviu Andrieș-Tabac, Simbolurile heraldice ale satelor Bubuieci și Colonița, municipiul Chișinău • Ion Rotaru, Unele considerente privitor la originea denumirii satului Hârbovăț • Nicolae Bulat, “Încercări” - revista interbelică a liceenilor soroceni (1936-1939) • Nicolae Demcenco, În granit și în inimile noastre • Essam Abou Salem, O modalitate nouă privind reglementarea conflictului palestino-israelian • Aurelia Popușoi, Corelația dintre instituțiile politice și valorile politice în perioada de tranziție • Constantin Solomon, Alegerile parlamentare din 2005 în Republica Moldova • Victoria Perciun, Alegerile și rolul lor în dezvoltarea societății
III. Religie, muzeografie și etnografie
• Natalia Chișcă, De la teologie la iconografie • Alina Felea, Testamentele - sursă în studierea atitudinilor în fața morții • Emanuil Brihuneț, Sculptura pietrelor de mormânt din sec. XVIII -începutul sec. XIX în ocolul Nistrului de Jos • Svetlana Lupașco, Descoperirea originalului în iconografie (sec. XVII-XIX) • Victor Filatov, Identificarea unei cămăși de zale vechi • Ludmila Istomina, Din istoria construcției bisericii catedrale Sf. Arhanghelul Mihail din Cahul • Irina Goncearova, Medalii cu chipurile marilor pontifi din colecția Muzeului Național de Istorie a Moldovei • Eugenia Borodac, Tamara Stamatov, Mostre de arme albe caucaziene în colecția Muzeului National de Istorie a Moldovei • Ana Grițco, Colecția de carte poștală din patrimonial Muzeului Național de Istorie a Moldovei • Liubov Malahov, Evangheliarul de la Lavra Pecerska din Kiev (1890) - o carte rară în colecțiile Muzeului Național de Istorie a Moldovei • Silvia Şaranuța, Podoabe populare moldovenești din patrimoniul Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală • Varvara Buzilă, Obiceiul cinstirii vinului Ia moldoveni
IV. Recenzii, cronică muzeală, omagieri
• Constantin Stere, Un caz de conștiință, Editura Viața Românească, București, 1921, 86 p., [Dragoș Toma, O carte rară din colecția Muzeului Național de Arlieologie și Istorie] • Presa din Basarabia. Analize, contexte, valori (2854-2004), Cartdidact, Chișinău, 2005, 144 p. [Constantin Drachenberg, "Un valoros studiu științific"] • Cartea Memoriei. Catalog al victimelor totalitarismului comunist, vol. I-IV, Ştiința, Chișinău (vol. I,1999,464+XIV p.; vol.II, 2001, 464 p.; vol. III. 2003, 424 p.; vol.IV, 2005, 438 p.) [dr. hab. prof. univ. Anatol Petrencu, “Un important studiu privind trecutul totalitar”] • Analecta Catholica. Episcopia Romano-Catolică de Chișinău, I, Chișinău, 2005, 300 p. [Aurelia Cornețchi] • Silvia Grossu, Presa scrisă românească - trecut, prezent și perspective. Simpozionul Național de Jurnalism, ediția 2005 • Ana Grițco, “Lebăda Basarabiei” a revenit acasă • Valeriu Nazar, În universul presei basarabene • Ecaterina Bondarenco, Expoziția “Fața văzută și nevăzută a obiectului de patrimoniu” • Aurelia Cornețchi, Expoziția “Destine în lumina artelor” • Natalia Chișcă, Activitatea cultural-științifică a Muzeului Național de Istorie a Moldovei în anul 2005 • Nicolae Chetraru: la originile arheologiei basarabene • Alexandra Primac: un destin încercat
Acest portret impresionant al lui Mihai Eminescu, realizat de artistul Alexandru Gușanov, este inspirat din una dintre cele patru fotografii cunoscute ale poetului. Fotografia care a stat la baza acestui portret a fost realizată în anul 1869, în Piața Sf. Wenceslas din Praga, când Eminescu avea doar 19 ani...
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
