Exponatul lunii noiembrie prezintă un exemplar rar de pahar de sticlă din necropola Sântana de Mureș-Cerneahov, descoperit în localitatea Tigheci. Acest pahar, datat în a doua jumătate a secolului IV d.Hr., evidențiază măiestria artizanală a vremii, fiind confecționat din sticlă verzuie translucidă, de formă tronconică, cu decor geometric complex. Paharul este decorat cu trei rânduri de fațete hexagonale, încadrate de linii adâncite, și un șir de ove alungite sub margine, caracteristici care îl încadrează în seria VII a conform clasificării lui E. Straume. Aceste trăsături ornamentale sugerează influențe artistice din diferite regiuni și denotă circulația tehnologiilor și a ideilor în cadrul culturii Sântana de Mureș-Cerneahov.
Contextul arheologic al descoperirii
Necropola Sântana de Mureș-Cerneahov de la Tigheci se află într-o zonă cu o istorie complexă a locuirii, situată pe versantul de nord-vest al râului Tigheci, în punctul „La Lutărie". Identificată în anii '80 ai secolului XX în urma exploatărilor ilegale de lut, necropola a suferit numeroase deteriorări, care au condus la pierderea unor artefacte valoroase și la distrugerea unor morminte. Printre obiectele salvate de dl. Ion Pușcașu, fondatorul Muzeului de Istorie și Etnografie din Tigheci, se numără piese ceramice lucrate la roată, care reflectă tradițiile și tehnicile comunităților din perioada migrațiilor. O primă investigație arheologică a sitului a avut loc în 1990, când s-a descoperit un mormânt de înhumație fără inventar, dar complet. În urma unor prospecțiuni din 2013 și 2015 realizate de Agenția Națională Arheologică, a fost observată distrugerea continuă a necropolei prin eroziune. Situația a impus săpături de salvare în 2017, când au fost documentate și cercetate cinci morminte din cultura Sântana de Mureș-Cerneahov. Această campanie arheologică a permis, printre altele, recuperarea oaselor unui schelet de bărbat cu vârsta la deces estimată între 40 și 45 de ani, aspect ce aduce informații suplimentare privind structura demografică a comunității respective.
Importanța și analogii culturale
Paharul din sticlă decorat cu fațete hexagonale se numără printre cele mai prețioase artefacte din necropola de la Tigheci. Astfel de pahare sunt caracteristice pentru cultura Sântana de Mureș-Cerneahov și au fost găsite în câteva situri importante, precum Târgșor și Bârlad-Valea Seacă (România) și Gavrilovka, Ranjevoe (Ucraina), indicând conexiunile culturale și comerciale ale comunității cu alte centre de influență din perioada târzie a antichității. Textele antice și analogiile culturale sugerează o arie de interacțiune complexă, cu influențe elenistice și romane, care s-a reflectat și în producția de obiecte de lux, precum acest pahar de sticlă.
• Ilie Borziac, Nicolae Chetraru, Piese din os și cu urme de activitate reprezentativă din musterianul dintre Prut și Nistru • Serghei Fidelschi, Dezvoltarea meșteșugului la populația sedentară din regiunea Nistrului Inferior (după rezultatele săpăturilor la așezarea pluristratigrafică Ciobruciu) • Alexandru Levinschi, Serghei Covalenco, Sergiu Bodean, Noi vestigii getice în zona Codrilor Moldovei • Igor Cetvericov, Natalia Mateevici, Un lot de piese epigrafice de la o așezare barbară de lângă Crasnaia în regiunea Nistrului Inferior • Vlad Vornic, Recipiente de sticlă descoperite în complexul arheologic de la Budești (mun. Chișinău) • Gheorghe Postică, Observații privind topografia și structura așezărilor medievale timpurii din spațiul pruto-nistrean • Vlad D. Ghimpu, Românii de la Nistru și Dunăre în secolele VIII-XII • Ecaterina Abâzova, Svetlana Reabțeva, Noi piese medievale din metale neferoase din patrimoniul Muzeului Național de Istorie • Ion Eremia, Statutul juridic internațional al Moldovei la sfârșitul secolului al XIV-lea – omagiul din 1387 • Ion Chirtoagă, Comerțul exterior la est de Carpați în secolul XIV - înc. secolului XV • Angela Zubco, Presiuni și implicații externe la întemeierea Mitropoliei Moldovei • Andrei Eșanu, Valentina Eșanu, De la arme la compromis în politica internă a lui Ştefan cel Mare: formarea primului sfat domnesc (1457) • Tamara Nesterov, Relicte ale canonului medieval de proporții în arhitectura ecleziastică de piatră din Basarabia • Eduard Baidaus, Victor Damian, Cazacii zaporojeni și politica “moldovenească” a Poloniei (sfârșitul secolului XVI) • Lilia Zabolotnaia, Chipul femeii din Moldova reflectat în documentele interne și relatările străinilor (sec. XVI-XVII) • Nicolae Răileanu, Relațiile moldo-turcești și statutul juridic al Principatelor Române • Violeta Tipa, Costumul de gală medieval moldovenesc între influențe occidentale și orientale • Andrei Emilciuc, Portul Odesa în politica țarismului de consolidare a pozițiilor Rusiei în bazinul Mării Negre • Valentin Tomuleț, Maria Maftei, Instituirea carantinei din Ismail (1812-1818) • Valentin Tomuleț, Sursele venitului și nivelul de avere al burgheziei comerciale din Basarabia (1831-1868) • Marian Petcu, Originile faptului divers în presa română • Aliona Gheorghiță, Evoluția numerică a etniei bulgare în Basarabia pe parcursul secolului al XlX-lea (studiu comparativ cu recensămintele din anii 1989-2004) • Valentin Tomuleț, Tatiana Chicaroș, Considerații generale privind evoluția învățământului mediu pentru fete din Basarabia în a doua jumătate a sec. XIX - începutul sec. XX • Maria Danilov, Cărți românești în colecțiile bibliotecii mănăstirii Hârjauca (sec. XIX - înc. sec. XX) • Keziban Acar, Images of the turkes in russian patriotic culture during the russo-turkish war of 1877-1878 • Elena Ploșnița, Despre politica “monumentală” a țarismului rus și eroii “eternizați” în Basarabia (1812-1918) • Anatol Povestca, Adevărul istoric privind problema Basarabiei • Lidia Pădureac, Impactul politicii interne asupra celei externe. Cazul relațiilor româno-sovietice în perioada 1917-1934 • Artur Cavalini, Corneliu Zelea Codreanu și neofascismul Italian • Elena Postică, Considerații privind istoria și semnificația monumentelor gloriei militare de pe teritoriul Republicii Moldova
II. Personalități, politologie și istorie locală
• Dorin Teodorescu, Antim Ivireanul, episcop al Râmnicului (16.111.1705 - 28.1.1708) • Dinu Poștarencu, Neamul Stroescu din Basarabia • Vasile Dobrescu, “Astra”, Vasile Stroescu și mișcarea cooperatistă din Transilvania. Proiecții și realizări • Maxim Melinti, Episcopul Nicodim (Krotkov) - un ostenitor vrednic al Basarabiei • Silvia Şaranuța, Albina Osterman (1856-1936) • Ludmila Năstase, Trei Marii în familia Sciusev • Vasile Malanețchi, Zece scrisori ale lui Leon Boga către părintele Alexandru Bardieru • Silviu Andrieș-Tabac, Simbolurile heraldice ale satelor Bubuieci și Colonița, municipiul Chișinău • Ion Rotaru, Unele considerente privitor la originea denumirii satului Hârbovăț • Nicolae Bulat, “Încercări” - revista interbelică a liceenilor soroceni (1936-1939) • Nicolae Demcenco, În granit și în inimile noastre • Essam Abou Salem, O modalitate nouă privind reglementarea conflictului palestino-israelian • Aurelia Popușoi, Corelația dintre instituțiile politice și valorile politice în perioada de tranziție • Constantin Solomon, Alegerile parlamentare din 2005 în Republica Moldova • Victoria Perciun, Alegerile și rolul lor în dezvoltarea societății
III. Religie, muzeografie și etnografie
• Natalia Chișcă, De la teologie la iconografie • Alina Felea, Testamentele - sursă în studierea atitudinilor în fața morții • Emanuil Brihuneț, Sculptura pietrelor de mormânt din sec. XVIII -începutul sec. XIX în ocolul Nistrului de Jos • Svetlana Lupașco, Descoperirea originalului în iconografie (sec. XVII-XIX) • Victor Filatov, Identificarea unei cămăși de zale vechi • Ludmila Istomina, Din istoria construcției bisericii catedrale Sf. Arhanghelul Mihail din Cahul • Irina Goncearova, Medalii cu chipurile marilor pontifi din colecția Muzeului Național de Istorie a Moldovei • Eugenia Borodac, Tamara Stamatov, Mostre de arme albe caucaziene în colecția Muzeului National de Istorie a Moldovei • Ana Grițco, Colecția de carte poștală din patrimonial Muzeului Național de Istorie a Moldovei • Liubov Malahov, Evangheliarul de la Lavra Pecerska din Kiev (1890) - o carte rară în colecțiile Muzeului Național de Istorie a Moldovei • Silvia Şaranuța, Podoabe populare moldovenești din patrimoniul Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală • Varvara Buzilă, Obiceiul cinstirii vinului Ia moldoveni
IV. Recenzii, cronică muzeală, omagieri
• Constantin Stere, Un caz de conștiință, Editura Viața Românească, București, 1921, 86 p., [Dragoș Toma, O carte rară din colecția Muzeului Național de Arlieologie și Istorie] • Presa din Basarabia. Analize, contexte, valori (2854-2004), Cartdidact, Chișinău, 2005, 144 p. [Constantin Drachenberg, "Un valoros studiu științific"] • Cartea Memoriei. Catalog al victimelor totalitarismului comunist, vol. I-IV, Ştiința, Chișinău (vol. I,1999,464+XIV p.; vol.II, 2001, 464 p.; vol. III. 2003, 424 p.; vol.IV, 2005, 438 p.) [dr. hab. prof. univ. Anatol Petrencu, “Un important studiu privind trecutul totalitar”] • Analecta Catholica. Episcopia Romano-Catolică de Chișinău, I, Chișinău, 2005, 300 p. [Aurelia Cornețchi] • Silvia Grossu, Presa scrisă românească - trecut, prezent și perspective. Simpozionul Național de Jurnalism, ediția 2005 • Ana Grițco, “Lebăda Basarabiei” a revenit acasă • Valeriu Nazar, În universul presei basarabene • Ecaterina Bondarenco, Expoziția “Fața văzută și nevăzută a obiectului de patrimoniu” • Aurelia Cornețchi, Expoziția “Destine în lumina artelor” • Natalia Chișcă, Activitatea cultural-științifică a Muzeului Național de Istorie a Moldovei în anul 2005 • Nicolae Chetraru: la originile arheologiei basarabene • Alexandra Primac: un destin încercat
Exponatul lunii noiembrie prezintă un exemplar rar de pahar de sticlă din necropola Sântana de Mureș-Cerneahov, descoperit în localitatea Tigheci. Acest pahar, datat în a doua jumătate a secolului IV d.Hr., evidențiază măiestria artizanală a vremii, fiind confecționat din sticlă verzuie translucidă, de formă tronconică, cu decor geometric complex....
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
