Exponatul lunii noiembrie prezintă un exemplar rar de pahar de sticlă din necropola Sântana de Mureș-Cerneahov, descoperit în localitatea Tigheci. Acest pahar, datat în a doua jumătate a secolului IV d.Hr., evidențiază măiestria artizanală a vremii, fiind confecționat din sticlă verzuie translucidă, de formă tronconică, cu decor geometric complex. Paharul este decorat cu trei rânduri de fațete hexagonale, încadrate de linii adâncite, și un șir de ove alungite sub margine, caracteristici care îl încadrează în seria VII a conform clasificării lui E. Straume. Aceste trăsături ornamentale sugerează influențe artistice din diferite regiuni și denotă circulația tehnologiilor și a ideilor în cadrul culturii Sântana de Mureș-Cerneahov.
Contextul arheologic al descoperirii
Necropola Sântana de Mureș-Cerneahov de la Tigheci se află într-o zonă cu o istorie complexă a locuirii, situată pe versantul de nord-vest al râului Tigheci, în punctul „La Lutărie". Identificată în anii '80 ai secolului XX în urma exploatărilor ilegale de lut, necropola a suferit numeroase deteriorări, care au condus la pierderea unor artefacte valoroase și la distrugerea unor morminte. Printre obiectele salvate de dl. Ion Pușcașu, fondatorul Muzeului de Istorie și Etnografie din Tigheci, se numără piese ceramice lucrate la roată, care reflectă tradițiile și tehnicile comunităților din perioada migrațiilor. O primă investigație arheologică a sitului a avut loc în 1990, când s-a descoperit un mormânt de înhumație fără inventar, dar complet. În urma unor prospecțiuni din 2013 și 2015 realizate de Agenția Națională Arheologică, a fost observată distrugerea continuă a necropolei prin eroziune. Situația a impus săpături de salvare în 2017, când au fost documentate și cercetate cinci morminte din cultura Sântana de Mureș-Cerneahov. Această campanie arheologică a permis, printre altele, recuperarea oaselor unui schelet de bărbat cu vârsta la deces estimată între 40 și 45 de ani, aspect ce aduce informații suplimentare privind structura demografică a comunității respective.
Importanța și analogii culturale
Paharul din sticlă decorat cu fațete hexagonale se numără printre cele mai prețioase artefacte din necropola de la Tigheci. Astfel de pahare sunt caracteristice pentru cultura Sântana de Mureș-Cerneahov și au fost găsite în câteva situri importante, precum Târgșor și Bârlad-Valea Seacă (România) și Gavrilovka, Ranjevoe (Ucraina), indicând conexiunile culturale și comerciale ale comunității cu alte centre de influență din perioada târzie a antichității. Textele antice și analogiile culturale sugerează o arie de interacțiune complexă, cu influențe elenistice și romane, care s-a reflectat și în producția de obiecte de lux, precum acest pahar de sticlă.
«Утерянная коллекция» Ивана Суручана в Херсонском областном краеведческом музее
Tyragetia, serie nouă, vol. X [XXV], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
Cuvinte-cheie: I.C. Suruceanu, V.I. Goshkevici, muzeul din Herson, istoria arheologiei, muzeologie.
Rezumat: În articol se relatează despre soarta colecției arheologice a lui I.C. Suruceanu, după decesul lui, în 1897. Sunt adunate informații despre muzeele actuale, în care se mai păstrează până astăzi piese din colecția lui I.C. Suruceanu. O atenție deosebită este acordată monumentelor lapidare din colecția lui I.C. Suruceanu, care sunt depozitate în fondurile Muzeului Regional din Herson. De asemenea, este publicată lista categoriilor de antichități din colecția lui I.C. Suruceanu păstrate în muzeul de la Herson.
Lista ilustrațiilor: Fig. 1. Ion Casian Suruceanu. Fig. 2. Victor Ivanovici Goshkevici. Fig. 3. Lapidariul Muzeului Regional Herson (prima cameră). Piese din colecția lui I.C. Suruceanu. Fig. 4. Greutate antică din colecția lui I.C. Suruceanu. Fig. 5. Cap de femeie modelat din lut din colecția lui I.C. Suruceanu. Fig. 6. Sculptura unui leu de la Olbia din colecția lui I.C. Suruceanu. Fig. 7. O jumătate de figură de bărbat din colecția lui I.C. Suruceanu. Fig. 8. Monument lapidar medieval din colecția I.C. Suruceanu. Fig. 9. Monumente lapidare islamice din colecția I.C. Suruceanu. Fig. 10. Placă otomană din colecția lui I.C. Suruceanu. Fig. 11. Dală din marmură din colecția lui I.C. Suruceanu.
Exponatul lunii noiembrie prezintă un exemplar rar de pahar de sticlă din necropola Sântana de Mureș-Cerneahov, descoperit în localitatea Tigheci. Acest pahar, datat în a doua jumătate a secolului IV d.Hr., evidențiază măiestria artizanală a vremii, fiind confecționat din sticlă verzuie translucidă, de formă tronconică, cu decor geometric complex....
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
