Acest portret impresionant al lui Mihai Eminescu, realizat de artistul Alexandru Gușanov, este inspirat din una dintre cele patru fotografii cunoscute ale poetului. Fotografia care a stat la baza acestui portret a fost realizată în anul 1869, în Piața Sf. Wenceslas din Praga, când Eminescu avea doar 19 ani. Compoziția ovală și cromatica armonioasă subliniază personalitatea marcantă și carisma tânărului poet, surprinzând o expresie ce sugerează atât melancolie, cât și profunzime intelectuală. Alexandru Gușanov (1929-2005), pictor moldovean de origine ucraineană, s-a remarcat prin opera sa vastă, ce numără aproximativ 5.000 de lucrări - portrete, peisaje și naturi statice. Stabilit în Moldova din 1945, Gușanov a absolvit Școala Republicană de Arte Plastice „I.E. Repin" din Chișinău în 1952. Lucrările sale au fost expuse în numeroase expoziții naționale și internaționale, fiind apreciate în țări precum Franța, Ungaria, Rusia și Iugoslavia. Artistul a dedicat o mare parte din cariera sa creării de portrete ale personalităților istorice și culturale, inclusiv Dimitrie Cantemir, Mihail Kogălniceanu și Alexei Mateevici, care fac parte din patrimoniul Muzeului Național de Istorie a Moldovei. Subiectul portretului, Mihai Eminescu (1850-1889), este cel mai important poet al literaturii române, ale cărui opere reflectă profunzimea gândirii, sensibilitatea față de natură și identitatea națională. La vârsta de 19 ani, când a fost realizată fotografia ce a inspirat acest portret, Eminescu se afla în plin proces de formare intelectuală, pregătindu-se să devină vocea emblematică a culturii românești. Printre cele mai cunoscute creații ale sale se numără poemul Luceafărul, o capodoperă a literaturii universale.
«Утерянная коллекция» Ивана Суручана в Херсонском областном краеведческом музее
Tyragetia, serie nouă, vol. X [XXV], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
Cuvinte-cheie: I.C. Suruceanu, V.I. Goshkevici, muzeul din Herson, istoria arheologiei, muzeologie.
Rezumat: În articol se relatează despre soarta colecției arheologice a lui I.C. Suruceanu, după decesul lui, în 1897. Sunt adunate informații despre muzeele actuale, în care se mai păstrează până astăzi piese din colecția lui I.C. Suruceanu. O atenție deosebită este acordată monumentelor lapidare din colecția lui I.C. Suruceanu, care sunt depozitate în fondurile Muzeului Regional din Herson. De asemenea, este publicată lista categoriilor de antichități din colecția lui I.C. Suruceanu păstrate în muzeul de la Herson.
Lista ilustrațiilor: Fig. 1. Ion Casian Suruceanu. Fig. 2. Victor Ivanovici Goshkevici. Fig. 3. Lapidariul Muzeului Regional Herson (prima cameră). Piese din colecția lui I.C. Suruceanu. Fig. 4. Greutate antică din colecția lui I.C. Suruceanu. Fig. 5. Cap de femeie modelat din lut din colecția lui I.C. Suruceanu. Fig. 6. Sculptura unui leu de la Olbia din colecția lui I.C. Suruceanu. Fig. 7. O jumătate de figură de bărbat din colecția lui I.C. Suruceanu. Fig. 8. Monument lapidar medieval din colecția I.C. Suruceanu. Fig. 9. Monumente lapidare islamice din colecția I.C. Suruceanu. Fig. 10. Placă otomană din colecția lui I.C. Suruceanu. Fig. 11. Dală din marmură din colecția lui I.C. Suruceanu.
Acest portret impresionant al lui Mihai Eminescu, realizat de artistul Alexandru Gușanov, este inspirat din una dintre cele patru fotografii cunoscute ale poetului. Fotografia care a stat la baza acestui portret a fost realizată în anul 1869, în Piața Sf. Wenceslas din Praga, când Eminescu avea doar 19 ani...
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.