#Exponatul Lunii

În lumea ebluisantă a pietrelor prețioase și a metalelor nobile există unii bijutieri care s-au detașat evident, reușind, prin arta lor, să armonizeze perfect eleganța discretă cu rafinamentul absolut, geniul cu designul, sofisticarea cu splendoarea eternă și inubliabilă.

Numele Fabergè - emblemă a originalității creațiilor unei Case devenite celebre - a scris istorie în lumea bijuteriilor și a artelor decorative. Talentul de-a reuni bijuteria, designul artistic și utilitatea în objets de lux și objets de fantesie a suscitat mereu o veritabilă fascinație. Confecționate din aur, argint, email și pietre prețioase, piesele realizate în atelierele Fabergé sunt dovada unei virtuozități ieșite din comun, distingându-se prin grija pentru detalii și perfecta asociere a materialelor. Chiar și piesele inspirate din vocabularul stilurilor anterioare poartă marca unei inconfundabile originalități.

Muzeul Național de Istorie a Moldovei tezaurizează un spectaculos căuș, realizat în atelierele Casei Fabergé, la începutul secolului al XX-lea.

Căușul Fabergé reprezintă un melanj curios între „stilul rus" și stilul „modern". Este realizat din argint masiv, cu cupa circulară, aurită pe interior. Toarta supraînălțată, stilizată (tip cârlig), decorată cu motive vegetale, inele triple și perle de argint. Buza este împodobită cu un brâu lat, alcătuit din medalioane dreptunghiulare, ornamentate cu bucle spiralate și solzi stilizați, dispuse alternativ. Recipientul este susținut de patru piciorușe semisferice. În registrul central, sunt gravate inscripțiile: Eugenie von Platonow/St.Petersburg și ТОРГОВЫЙ ДОМЪ „АЛЕКСАНДРЪ"/1863/15/10/1913.

În urma cercetărilor presupunem că acest căuș a fost realizat la comanda negustorului de ghilda întâi, Alexander Trauberg, proprietarul Casei de Comerț „АЛЕКСАНДРЪ", de pe Bulevardul Nevsky 11, Sankt-Petersburg, cu ocazia aniversării a 50 de ani de la fondarea firmei sale.

Însemnele de marcaj, poansonate pe exteriorul bazei: sigla K. ФАБЕРЖЕ, surmontată de stema Imperiului Rus, un profil feminin, văzut din dreapta, cu kokoshnik, în chenar oval, însoțită de litera majusculă Δ ( delta) din alfabetul grecesc și titlul argintului 88, certifică realizarea piesei de filiala moscovită a Casei Fabergé.

Creațiile cu șarm hipnotic realizate de Casa Fabergé au devenit idealul estetic al unei epoci, simboluri ale exuberanței și rafinamentului, create de un bijutier al regilor și un rege al bijuteriilor.

Tur Virtual

Publicaţii

Biblioteca „Tyragetia"

Denis Topal

Акинак на западе скифского мира (Akinakes-ul în vestul lumii scitice)

Biblioteca „Tyragetia” XXXV, Chișinău, 2021, 648 p. ISBN 978-9975-80-903-0; 978-9975-87-897-5

Prin acest studiu s-a încercat sistematizarea armelor cu tăiș de tip scitic de pe teritoriul Europei Centrale și de Sud-Est (Moldova, vestul Ucrainei, România, Bulgaria, Serbia, Ungaria, Cehia, Slovacia și Polonia). Autorul prezintă datele detaliate ale descoperirilor de spade și pumnale din perioada scitică (peste 200 de exemplare), analizează pozițiile cronologice ale acestor obiecte pe baza complexelor funerare și relevă o corelație cu alte tipuri de arme. Caracteristicile tipologice ale armelor nomazilor timpurii sunt studiate pe un fundal cultural și istoric larg, acoperind toate culturile conexe ale continuumului cultural de stepă euroasiatică din epoca scitică din nord-vestul Chinei până în Silezia, inclusiv Siberia, regiunea Volga-Ural, Balcani și Caucazul. Astfel, au fost urmărite schimbări fundamentale în morfologia akinakes-ului scitic, au fost identificate „tipuri culturale" cu semnificație cronologică, au fost determinate sursele de generare a tipurilor de akinakes-uri scitice și a fost înregistrată dinamica cronologică acestor surse. Lucrarea este scrisă în limba rusă şi cuprinde 648 pagini, în care sunt inserate: textul, 212 figuri, 40 planșe ale catalogului şi 16 planşe color.

Cuprins

Introducere
Mulțumiri

1. DE LA PRIMELE OBSERVAȚII LA PRIMELE TIPOLOGII. ISTORICUL CERCETĂRII SPADELOR ȘI PUMNALELOR SCITICE

1.1. 1870-1940. 1850-1940. Primele observații
1.2. 1950-1980. Primele clasificări
1.3. 1990-2010. Primele tipologii

2. „TIPURILE IDEALE" ALE UNEI TIPOLOGII NEIDEALE. ASPECTE EUROASIATICE ALE STUDIULUI SPADELOR SCITICE

2.1. Originea akinakes-ului
2.2. Grupuri dimensionale ale spadelor scitice
2.3. Spadele ceremoniale ale nomazilor timpurii și akinakes-ul din Vettersfelde
2.3.1. Depozitul din Ziwiye
2.3.2. Tezaurul Oxus
2.3.3. Tezaurul de la Vettersfelde

3. FORME SCITICE TIMPURII ȘI REFLECTAREA LOR ÎN VESTUL LUMII SCITICE

3.1. Akinakes-uri din bronz și teci scitice timpurii
3.1.1. Tipul Gudermes.
3.1.2. Akinakes-uri de bronz din Asia
3.1.3. Tipul Posmuș
3.1.4. Buterole scitice timpurii
3.2. Tipul Kelermes și variațiile „vestice" ale acestuia
3.2.1. Formele locale scitice timpurii din regiunea Carpato-Danubiană

4. PERIOADA SCITICĂ MIJLOCIE. ÎN CĂUTAREA FORMELOR NOI

4.1. Începutul perioadei scitice mijlocii. Extinderea către stepă
4.1.1. Tipul Shumeyko
4.1.2. Tipul Vettersfelde
4.2. Sfârșitul culturii scitice mijlocii. Tipul Cozia
4.3. Tipul Nógrád și spade scitice cu lama cu un singur tăiș

5. AKINAKES SCITIC CU ANTENE. EVOLUȚIA UNEI IDEI

5.1. Evoluția akinakes-ului cu terminația anteniformă
5.1.1. Reprezentări pe sculptura monumentală
5.1.2. Terminații anteniforme în perioada scitică timpurie
5.2. „Înfrumusețarea" terminației mânerului. Tipul Găiceana
5.2.1. Tipul Marychevka
5.2.2. Pumnale cu grifoni de tipul Issyk
5.3. „Desfigurarea" terminației
5.3.1. Tipul Grishchentsy
5.3.2. Tipul Beixinbao

6. SCIȚIA CLASICĂ ȘI „TOAMNA DE AUR" A SPADEI SCITICE

6.1. Tipul Solokha și evoluția finală a terminației anteniforme
6.2. Tipul Chertomlyk și „Toamna de aur" a culturii scitice
6.3. Tipul Shulgovka și spadele cu lamă cu un singur tăiș din perioada scitică clasică

7. REGIUNEA DUNĂRIANĂ. CRONOLOGIA GRUPURILOR LOCALE

7.1. Tipologia grupurilor culturale pe baza armamentului
7.2. Cronologia grupurilor culturale din regiunea Dunării
7.2.1. Grupul de nord-vest (polonez)
7.2.2. Grupul Tisa (maghiar)
7.2.3. Grupul transilvănean
7.2.4. Grupul din Carpații Meridionali (valah)
7.2.5. Grupul sud-dunărean (bulgar)
7.2.6. Grupul carpato-nistrean (moldovenesc)
7.2.7. Grupul din stepa nord-pontică (Dunărea de Jos și Nistrul Inferior)

Concluzii
Bibliografie
Lista abrevierilor
Catalogul spadelor, pumnalelor și elementelor de teci din perioada scitică de la regiunea dunăreană
Rezumat (în engleză)
Rezumat (în română)
Lista ilustrațiilor
Planșe color