#Exponatul Lunii

Exponatul lunii noiembrie prezintă un exemplar rar de pahar de sticlă din necropola Sântana de Mureș-Cerneahov, descoperit în localitatea Tigheci. Acest pahar, datat în a doua jumătate a secolului IV d.Hr., evidențiază măiestria artizanală a vremii, fiind confecționat din sticlă verzuie translucidă, de formă tronconică, cu decor geometric complex. Paharul este decorat cu trei rânduri de fațete hexagonale, încadrate de linii adâncite, și un șir de ove alungite sub margine, caracteristici care îl încadrează în seria VII a conform clasificării lui E. Straume. Aceste trăsături ornamentale sugerează influențe artistice din diferite regiuni și denotă circulația tehnologiilor și a ideilor în cadrul culturii Sântana de Mureș-Cerneahov.

Contextul arheologic al descoperirii

Necropola Sântana de Mureș-Cerneahov de la Tigheci se află într-o zonă cu o istorie complexă a locuirii, situată pe versantul de nord-vest al râului Tigheci, în punctul „La Lutărie". Identificată în anii '80 ai secolului XX în urma exploatărilor ilegale de lut, necropola a suferit numeroase deteriorări, care au condus la pierderea unor artefacte valoroase și la distrugerea unor morminte. Printre obiectele salvate de dl. Ion Pușcașu, fondatorul Muzeului de Istorie și Etnografie din Tigheci, se numără piese ceramice lucrate la roată, care reflectă tradițiile și tehnicile comunităților din perioada migrațiilor.
O primă investigație arheologică a sitului a avut loc în 1990, când s-a descoperit un mormânt de înhumație fără inventar, dar complet. În urma unor prospecțiuni din 2013 și 2015 realizate de Agenția Națională Arheologică, a fost observată distrugerea continuă a necropolei prin eroziune. Situația a impus săpături de salvare în 2017, când au fost documentate și cercetate cinci morminte din cultura Sântana de Mureș-Cerneahov. Această campanie arheologică a permis, printre altele, recuperarea oaselor unui schelet de bărbat cu vârsta la deces estimată între 40 și 45 de ani, aspect ce aduce informații suplimentare privind structura demografică a comunității respective.

Importanța și analogii culturale

Paharul din sticlă decorat cu fațete hexagonale se numără printre cele mai prețioase artefacte din necropola de la Tigheci. Astfel de pahare sunt caracteristice pentru cultura Sântana de Mureș-Cerneahov și au fost găsite în câteva situri importante, precum Târgșor și Bârlad-Valea Seacă (România) și Gavrilovka, Ranjevoe (Ucraina), indicând conexiunile culturale și comerciale ale comunității cu alte centre de influență din perioada târzie a antichității. Textele antice și analogiile culturale sugerează o arie de interacțiune complexă, cu influențe elenistice și romane, care s-a reflectat și în producția de obiecte de lux, precum acest pahar de sticlă.

Tur Virtual

Publicaţii

Biblioteca „Tyragetia"

Denis Topal

Акинак на западе скифского мира (Akinakes-ul în vestul lumii scitice)

Biblioteca „Tyragetia” XXXV, Chișinău, 2021, 648 p. ISBN 978-9975-80-903-0; 978-9975-87-897-5

Prin acest studiu s-a încercat sistematizarea armelor cu tăiș de tip scitic de pe teritoriul Europei Centrale și de Sud-Est (Moldova, vestul Ucrainei, România, Bulgaria, Serbia, Ungaria, Cehia, Slovacia și Polonia). Autorul prezintă datele detaliate ale descoperirilor de spade și pumnale din perioada scitică (peste 200 de exemplare), analizează pozițiile cronologice ale acestor obiecte pe baza complexelor funerare și relevă o corelație cu alte tipuri de arme. Caracteristicile tipologice ale armelor nomazilor timpurii sunt studiate pe un fundal cultural și istoric larg, acoperind toate culturile conexe ale continuumului cultural de stepă euroasiatică din epoca scitică din nord-vestul Chinei până în Silezia, inclusiv Siberia, regiunea Volga-Ural, Balcani și Caucazul. Astfel, au fost urmărite schimbări fundamentale în morfologia akinakes-ului scitic, au fost identificate „tipuri culturale" cu semnificație cronologică, au fost determinate sursele de generare a tipurilor de akinakes-uri scitice și a fost înregistrată dinamica cronologică acestor surse. Lucrarea este scrisă în limba rusă şi cuprinde 648 pagini, în care sunt inserate: textul, 212 figuri, 40 planșe ale catalogului şi 16 planşe color.

Cuprins

Introducere
Mulțumiri

1. DE LA PRIMELE OBSERVAȚII LA PRIMELE TIPOLOGII. ISTORICUL CERCETĂRII SPADELOR ȘI PUMNALELOR SCITICE

1.1. 1870-1940. 1850-1940. Primele observații
1.2. 1950-1980. Primele clasificări
1.3. 1990-2010. Primele tipologii

2. „TIPURILE IDEALE" ALE UNEI TIPOLOGII NEIDEALE. ASPECTE EUROASIATICE ALE STUDIULUI SPADELOR SCITICE

2.1. Originea akinakes-ului
2.2. Grupuri dimensionale ale spadelor scitice
2.3. Spadele ceremoniale ale nomazilor timpurii și akinakes-ul din Vettersfelde
2.3.1. Depozitul din Ziwiye
2.3.2. Tezaurul Oxus
2.3.3. Tezaurul de la Vettersfelde

3. FORME SCITICE TIMPURII ȘI REFLECTAREA LOR ÎN VESTUL LUMII SCITICE

3.1. Akinakes-uri din bronz și teci scitice timpurii
3.1.1. Tipul Gudermes.
3.1.2. Akinakes-uri de bronz din Asia
3.1.3. Tipul Posmuș
3.1.4. Buterole scitice timpurii
3.2. Tipul Kelermes și variațiile „vestice" ale acestuia
3.2.1. Formele locale scitice timpurii din regiunea Carpato-Danubiană

4. PERIOADA SCITICĂ MIJLOCIE. ÎN CĂUTAREA FORMELOR NOI

4.1. Începutul perioadei scitice mijlocii. Extinderea către stepă
4.1.1. Tipul Shumeyko
4.1.2. Tipul Vettersfelde
4.2. Sfârșitul culturii scitice mijlocii. Tipul Cozia
4.3. Tipul Nógrád și spade scitice cu lama cu un singur tăiș

5. AKINAKES SCITIC CU ANTENE. EVOLUȚIA UNEI IDEI

5.1. Evoluția akinakes-ului cu terminația anteniformă
5.1.1. Reprezentări pe sculptura monumentală
5.1.2. Terminații anteniforme în perioada scitică timpurie
5.2. „Înfrumusețarea" terminației mânerului. Tipul Găiceana
5.2.1. Tipul Marychevka
5.2.2. Pumnale cu grifoni de tipul Issyk
5.3. „Desfigurarea" terminației
5.3.1. Tipul Grishchentsy
5.3.2. Tipul Beixinbao

6. SCIȚIA CLASICĂ ȘI „TOAMNA DE AUR" A SPADEI SCITICE

6.1. Tipul Solokha și evoluția finală a terminației anteniforme
6.2. Tipul Chertomlyk și „Toamna de aur" a culturii scitice
6.3. Tipul Shulgovka și spadele cu lamă cu un singur tăiș din perioada scitică clasică

7. REGIUNEA DUNĂRIANĂ. CRONOLOGIA GRUPURILOR LOCALE

7.1. Tipologia grupurilor culturale pe baza armamentului
7.2. Cronologia grupurilor culturale din regiunea Dunării
7.2.1. Grupul de nord-vest (polonez)
7.2.2. Grupul Tisa (maghiar)
7.2.3. Grupul transilvănean
7.2.4. Grupul din Carpații Meridionali (valah)
7.2.5. Grupul sud-dunărean (bulgar)
7.2.6. Grupul carpato-nistrean (moldovenesc)
7.2.7. Grupul din stepa nord-pontică (Dunărea de Jos și Nistrul Inferior)

Concluzii
Bibliografie
Lista abrevierilor
Catalogul spadelor, pumnalelor și elementelor de teci din perioada scitică de la regiunea dunăreană
Rezumat (în engleză)
Rezumat (în română)
Lista ilustrațiilor
Planșe color