#Exponatul Lunii

Una din marile realizări tehnice care a revoluționat ideea de timp și spațiu, deschizând o nouă eră în istoria comunicării, este telegrafia. Aceasta se bazează pe transmiterea semnalelor electrice printr-un cablu pe distanțe lungi, permițând oamenilor să comunice instantaneu. Telegraful s-a răspândit foarte repede și o rețea de sârme se întindea în întreaga lume.

În 1837, pictorul si fizicianul american Samuel Morse a inventat primul aparat electromagnetic pentru telegrafie, brevetat în 1840. Pentru a trimite mesaje prin fir, Morse elaborează în 1838 un cod simplu de puncte și liniuțe, care reprezentau literele alfabetului, cunoscut ca „alfabetul Morse".

Atât codul Morse cât și aparatul telegrafic au fost îmbunătățite de-a lungul vremii, telegraful devenind mai bine de un secol cel mai răspândit sistem de comunicare și transmitere a informației, până la apariția internetului. Sistemul de telegrafie a constat dintr-o serie de stații repetoare de-a lungul traseului liniei de transmisie. Fiecare stație avea un operator care primea și transmitea mesaje prin telegraf. Aparatul Morse transmitea circa 25 de cuvinte pe minut, care erau înregistrate codificat pe o bandă de hârtie. Operatorul însărcinat cu transmiterea mesajului îl decodifica și îl scria pe hârtie folosind o mașină de scris specială.

În Basarabia, telegraful a pătruns în 1860: la 8 aprilie își începe activitatea stația telegrafică Bender, iar la 24 aprilie cea din Chișinău, urmare a construcției primei linii telegrafice Odesa-Chișinău-Leova. În prezent, s-a renunțat la serviciile de telegrafie. Singurii care mai folosesc comunicarea codificată sunt radioamatorii.

Aparatul telegrafic Morse prezentat provine de la uzina electrotehnică Osinoostrovsky, Uniunea Sovietică, și datează cu anul 1934. Exponatul a fost restaurat de către Mihail Culașco.

Tur Virtual

Publicaţii

Biblioteca „Tyragetia"

Ion Tentiuc

Contribuții la istoria și arheologia spațiului pruto-nistrean. Siturile de la Durlești și Molești

Biblioteca „Tyragetia” XXI, Chișinău, 2012, 288 p. ISBN 978-9975-80-667-1.

Studiul monografic Contribuții la istoria și arheologia spațiului pruto-nistrean. Siturile de la Durlești și Molești cuprinde rezultatele investigațiilor arheologice sistematice ale unor importante situri din partea centrală a spațiului pruto-nistrean. Cercetările efectuate la Durlești și Molești au oferit un bogat și valoros material arheologic. Alături de vestigiile din neolitic, care au condus la identificarea unui noi tip de locuință, anterior necunoscut în spațiul est-carpatic, au fost studiate mai multe complexe de locuire și funerare getice din secolele IV-III a. Chr.

Totodată, prin cercetările întreprinse s-a reușit completarea esențială a surselor documentare pentru studierea evului mediu timpuriu (secolele V-VII, VIII-X și XI-XIII p. Chr.); definirea concretă a culturii materiale și spirituale aparținând populației romanice din partea centrală a spațiului pruto-nistrean; elucidării unor probleme legate de cultura Răducăneni - delimitarea cadrului cronologic ale acesteia în baza succesiunilor stratigrafice de orizonturi culturale surprinse și a vestigiilor descoperite; evidențierea rolului factorilor externi care au imprimat anumite trăsături specifice pe care le-a luat cultura Răducăneni ca urmare a sedentarizării unor grupuri de nomazi. Toate acestea documentează sigur continuitatea de viețuire umană a populației locale romanice în a doua jumătate a mileniului I și în primele secole ale mileniului al II-lea p. Chr.

Includerea în circuitul științific a rezultatelor investigațiilor arheologice, efectuate în siturile de la Durlești-Valea Babei și Molești-Râpa Adâncă, reprezintă una din realizările importante ale cercetării contemporane. Această lucrare îmbogățește considerabil palmaresul informațiilor științifice privind evoluția comunităților locale din preistorie până în perioada evului mediu timpuriu.

Lucrarea se înscrie în problematica majoră a cercetării istoriei vechi și medievale din spațiului pruto-nistrean, est-carpatic și sud-est european, oferind cercetătorilor avizați - profesorilor de istorie, studenților și tuturor celor care se interesează de istoria noastră, un important material de studiu, valoros din punct de vedere științific și deosebit de actual.