#Exponatul Lunii

Artefactul reprezintă un topor de luptă prelucrat din rocă magmatică (diabaz), de culoare cenușiu-brună. Acesta a fost descoperit întâmplător în anul 1966, pe teritoriul satului Aluniș, raionul Rîșcani. Conform caracteristicilor sale morfologice artefactul poate fi atribuit culturii Catacombelor (sec. XXIX-XXII a. Chr).

Toporul are corpul masiv, naviform alungit, cu umerii slab reliefați, muchia scurtă și îngustă, plană și circulară în secțiune transversală. Tăișul este ușor arcuit. Orificiul a fost perforat în zona lățimii maxime a obiectului. Acesta are formă circulară și diametrul de 2,2, cm. Suprafața artefactului este minuțios șlefuită, foarte îngrijit lucrată și nu prezintă urme de lovire sau așchieri.

Dimensiuni: lungime - 20,0 cm; lățime maximă - 8,4 cm; diametrul muchiei - 5,0 cm; lățimea lamei - 7,0 cm. Greutatea - 2,3 kg.

Topoarele de luptă din piatră sunt caracteristice comunităților culturii Catacombelor și sunt descoperite de cele mai multe ori ca inventar funerar, depuse în morminte. Prezența topoarelor în complexele funerare, atribuie acestora o funcționalitate complexă: arme - simboluri sociale - obiecte de cult. Topoarele erau utilizate inițial ca arme, devenind simbol social pentru proprietar, ulterior căpătând și caracter votiv în rezultatul depunerii lor în morminte, pentru a servi defunctului și după moartea sa. Despre funcția de simbol social a topoarelor de luptă din piatră ne vorbesc rocile de înaltă calitate utilizate la prelucrarea lor, dar și modul de executare deosebit de îngrijit. În cazul toporului de la Aluniș în favoarea acestei ipoteze vin și dimensiunile mari ale acestuia, care îl deosebesc de alte exemplare.

Descoperirea topoarelor de luptă din piatră în afara unui complex funerar, poate însemna o depunere cu caracter votiv al acestuia. Este greu de imaginat că aceste piese deosebit de îngrijit lucrate, din roci de înaltă calitate aduse de la distanțe mari, puteau fi abandonate sau pierdute întâmplător. Mult mai probabil, acestea erau depuse în scopuri magico-religioase, caz posibil și pentru toporul de piatră descoperit la Aluniș.

Tur Virtual

Publicaţii

Biblioteca „Tyragetia"

Elena Ploșnița, Mihai Ursu

Enciclopedia muzeologiei din Republica Moldova

Biblioteca „Tyragetia” XX, Chișinău, 2011, 308 p. ISBN 978-9975-80-526-1.

Enciclopedia muzeologiei din Republica Moldova este o lucrare consacrată universului muzeal al Republicii Moldova. Conținutul Enciclopediei se concentrează asupra celor mai semnificative muzee, celor mai remarcabile personalități din domeniu. O Enciclopedie despre muzee nu poate spera să cuprindă totul, dar prin materialele selectate și prezentate, reflectă în mod detaliat sectorul muzeal.

Enciclopedia muzeologiei din Republica Moldova a apărut la sfârșitul anului 2011, la Casa editorial-poligrafică Bons Offices din Chișinău. Autorii volumului sunt dr.hab. Elena Ploșnița și Mihai Ursu.

Enciclopedia muzeologiei din Republica Moldova prin cele cca 300 de articole plasate în ordinea alfabetică oferă celor interesați informații clare și obiective despre universul muzeal al Republicii Moldova, începând cu secolul al XIX-lea și până în zilele noastre. Aprofundarea analizei corpului central al Enciclopediei este susținută de Lista abrevierilor, Rezumat, Резюме, Resumé, Abstract, Izvoare, Bibliografie, Index de articole-titlu, Index de nume, Index de localități. Multe din articole au un preludiu istoric - fiecare fenomen este prezentat în evoluție. Majoritatea articolelor sunt însoțite de Opera și Bibliografie, care cuprind cele mai importante materiale privind tema respectivă sau viața și activitatea muzeelor, oamenilor de știință și cultură, preocupați de muzeologie. Atât la Operă cât și la Bibliografie, lucrările sunt prezentate în ordine cronologică, indiferent de limba în care au fost scrise; la început este dat prenumele apoi urmează numele autorului.

Lucrarea cuprinde trei mari blocuri de informații: materiale de muzeologie (terminologie de domeniu, concepte); materiale cu caracter istoric (informații despre muzeele care au fost, diverse societăți, muzeele contemporane și patrimoniul lor etc.); materiale biografice (informații despre muzeografi, colecționari, susținători ai muzeelor etc.). Toate articolele, indiferent de blocul de informații sunt prezentate în ordine alfabetică.

Enciclopedia este ilustrată, cuprinde imagini alb-negru și color. O atenție deosebită a fost acordată imaginilor care redau piesele de patrimoniu; sunt introduse și imaginile clădirilor de muzeu și desigur, fotografiile personalităților care și-au găsit locul potrivit în Enciclopedie. În alb-negru sunt date instituțiile muzeale care au fost și astăzi nu mai funcționează, colecționarii, oamenii de știință, muzeografii care au fost și astăzi nu mai sunt printre cei vii. În color sunt prezentate piesele de patrimoniu, clădirile muzeelor care sunt în prezent deschise pentru public, muzeografii care astăzi își fac meseria în muzeu. Majoritatea fotografiilor au fost executate de Iurie Foca.

Enciclopedia ca și oricare lucrare, este una perfectibilă, este un început, care poate fi continuat de colegi, muzeografi, istorici și alții într-o formulă sau alta. Vom rămâne recunoscători celor care vor avea curajul să continue prezentarea fenomenului MUZEU în alte publicații științifice fundamentale. Sau „orice lucrare - tip Enciclopedie cu atât mai mult din spațiul muzeografiei este fatalmente predispusă la incompletitudine - conștienți de un astfel de neajuns, apreciem că pe urma noastră și odată cu noi drumul este deschis oricui se încumetă să încerce aventura. Deci, iată o invitație nu numai la a ne fi lector, critic, ci și confrate".