#Exponatul Lunii

În lumea ebluisantă a pietrelor prețioase și a metalelor nobile există unii bijutieri care s-au detașat evident, reușind, prin arta lor, să armonizeze perfect eleganța discretă cu rafinamentul absolut, geniul cu designul, sofisticarea cu splendoarea eternă și inubliabilă.

Numele Fabergè - emblemă a originalității creațiilor unei Case devenite celebre - a scris istorie în lumea bijuteriilor și a artelor decorative. Talentul de-a reuni bijuteria, designul artistic și utilitatea în objets de lux și objets de fantesie a suscitat mereu o veritabilă fascinație. Confecționate din aur, argint, email și pietre prețioase, piesele realizate în atelierele Fabergé sunt dovada unei virtuozități ieșite din comun, distingându-se prin grija pentru detalii și perfecta asociere a materialelor. Chiar și piesele inspirate din vocabularul stilurilor anterioare poartă marca unei inconfundabile originalități.

Muzeul Național de Istorie a Moldovei tezaurizează un spectaculos căuș, realizat în atelierele Casei Fabergé, la începutul secolului al XX-lea.

Căușul Fabergé reprezintă un melanj curios între „stilul rus" și stilul „modern". Este realizat din argint masiv, cu cupa circulară, aurită pe interior. Toarta supraînălțată, stilizată (tip cârlig), decorată cu motive vegetale, inele triple și perle de argint. Buza este împodobită cu un brâu lat, alcătuit din medalioane dreptunghiulare, ornamentate cu bucle spiralate și solzi stilizați, dispuse alternativ. Recipientul este susținut de patru piciorușe semisferice. În registrul central, sunt gravate inscripțiile: Eugenie von Platonow/St.Petersburg și ТОРГОВЫЙ ДОМЪ „АЛЕКСАНДРЪ"/1863/15/10/1913.

În urma cercetărilor presupunem că acest căuș a fost realizat la comanda negustorului de ghilda întâi, Alexander Trauberg, proprietarul Casei de Comerț „АЛЕКСАНДРЪ", de pe Bulevardul Nevsky 11, Sankt-Petersburg, cu ocazia aniversării a 50 de ani de la fondarea firmei sale.

Însemnele de marcaj, poansonate pe exteriorul bazei: sigla K. ФАБЕРЖЕ, surmontată de stema Imperiului Rus, un profil feminin, văzut din dreapta, cu kokoshnik, în chenar oval, însoțită de litera majusculă Δ ( delta) din alfabetul grecesc și titlul argintului 88, certifică realizarea piesei de filiala moscovită a Casei Fabergé.

Creațiile cu șarm hipnotic realizate de Casa Fabergé au devenit idealul estetic al unei epoci, simboluri ale exuberanței și rafinamentului, create de un bijutier al regilor și un rege al bijuteriilor.

Tur Virtual

Publicaţii

Biblioteca „Tyragetia"

Ion Niculiță, Aurel Zanoci, Mihail Băț

Evoluția habitatului din microzona Saharna în epoca fierului

Biblioteca „Tyragetia” XXVII, Chișinău, 2016, 464 p. ISBN 978-9975-80-903-0; 978-9975-160-0.

În monografie sunt prezentate rezultatele investigațiilor arheologice, întreprinse în anii 2008-2016 în microzona Saharna, raionul Rezina, Republica Moldova. Sunt publicate exhaustiv vestigiile provenite din siturile Saharna Mare / „Dealul Mănăstirii”, Saharna Mică și Saharna „La Şanț”, cercetate prin săpături arheologice sistematice, precum și rezultatele sondajelor arheologice realizate la siturile: Saharna „La Şanț” I, Saharna „La Şanț” II, Saharna „Dealul Grimidon”, Saharna „La Vile”, Saharna-Ţiglău „Cetate”, Stohnaia III și Buciușca.

De asemenea, este prezentată evoluția diacronică și semnificația siturilor din microzona Saharna în epoca fierului.

Lucrarea cuprinde 464 pagini în care sunt inserate textul, cinci tabele și 278 figuri color și alb-negru.

CUPRINS

INTRODUCERE

MICROZONA SAHARNA. CARACTERIZARE GEOGRAFICĂ (Marcel Revenco, Tudor Castraveț, Ionuț Cristi Nicu)

Capitolul I. AŞEZĂRI DESCHISE ŞI SITURI FORTIFICATE PE PROMONTORIUL SAHARNA MARE

1. Cercetări arheologice

2. Investigații non-invazive (Andrei Asăndulesei)

2.1. Ridicarea topografică și scanarea laser tridimensională terestră (TLS)

2.2. Analiza imaginilor ortorectificate

2.3. Măsurătorile magnetometrice

3. Așezarea Saharna Mare / „Dealul Mănăstirii” în sec. XII-XI a. Chr.

4. Situl Saharna Mare / „Dealul Mănăstirii” în sec. X-IX a. Chr.

4.1. Fortificația

4.1.1. Sistemul defensiv

4.1.2. Complexe locative, gospodărești și de cult

4.1.3. Inventarul arheologic

4.2. Așezarea deschisă

4.2.1. Complexe gospodărești și de cult

4.2.2. Inventarul arheologic

5. Așezarea Saharna Mare / „Dealul Mănăstirii” în secolele VIII-VII a. Chr.

6. Fortificația Saharna Mare în sec. VI-III a. Chr.

6.1. Sistemul defensiv

6.2. Complexe locative și gospodărești

6.3. Inventarul arheologic

7. Stratigrafie și cronologie

Capitolul II. AŞEZĂRI DESCHISE ŞI SITURI FORTIFICATE PE PROMONTORIUL SAHARNA MICĂ (Ion Niculiță, Tudor Arnăut, Andrei Nicic, Andrei Corobcean)

1. Cercetări arheologice

2. Situl de la finele sec. XII - sec. XI a. Chr.

2.1. Complexe

2.2. Inventarul arheologic

3. Cetatea din sec. VII - finele sec. III a. Chr.

3.1. Sistemul defensiv

3.2. Complexe

3.3. Inventarul arheologic

4. Stratigrafie și cronologie

Capitolul III. SITUL SAHARNA „LA ŞANŢ”

1. Cercetări arheologice și magnetometrice

2. Așezarea hallstattiană timpurie

3. Fortificația traco-getică

3.1. Sistemul defensiv

3.2. Complexe

3.3. Inventarul arheologic

4. Stratigrafie și cronologie

Capitolul IV. SITURILE DIN EPOCA FIERULUI ÎN MICROZONA SAHARNA

Capitolul V. EVOLUŢIA DIACRONICĂ ŞI SEMNIFICAŢIA SITURILOR DIN MICROZONA SAHARNA

CONCLUZII

Catalogul pieselor de inventar

Bibliografie

Lista abrevierilor

Abstract

List of illustrations

#Exponatul Lunii

Căuș Fabergè

Ion Niculiță, Aurel Zanoci, Mihail Băț

Evoluția habitatului din microzona Saharna în epoca fierului

Biblioteca „Tyragetia” XXVII, Chișinău, 2016, 464 p. ISBN 978-9975-80-903-0; 978-9975-160-0.

#Exponatul Lunii