#Exponatul Lunii

Exponatul lunii noiembrie prezintă un exemplar rar de pahar de sticlă din necropola Sântana de Mureș-Cerneahov, descoperit în localitatea Tigheci. Acest pahar, datat în a doua jumătate a secolului IV d.Hr., evidențiază măiestria artizanală a vremii, fiind confecționat din sticlă verzuie translucidă, de formă tronconică, cu decor geometric complex. Paharul este decorat cu trei rânduri de fațete hexagonale, încadrate de linii adâncite, și un șir de ove alungite sub margine, caracteristici care îl încadrează în seria VII a conform clasificării lui E. Straume. Aceste trăsături ornamentale sugerează influențe artistice din diferite regiuni și denotă circulația tehnologiilor și a ideilor în cadrul culturii Sântana de Mureș-Cerneahov.

Contextul arheologic al descoperirii

Necropola Sântana de Mureș-Cerneahov de la Tigheci se află într-o zonă cu o istorie complexă a locuirii, situată pe versantul de nord-vest al râului Tigheci, în punctul „La Lutărie". Identificată în anii '80 ai secolului XX în urma exploatărilor ilegale de lut, necropola a suferit numeroase deteriorări, care au condus la pierderea unor artefacte valoroase și la distrugerea unor morminte. Printre obiectele salvate de dl. Ion Pușcașu, fondatorul Muzeului de Istorie și Etnografie din Tigheci, se numără piese ceramice lucrate la roată, care reflectă tradițiile și tehnicile comunităților din perioada migrațiilor.
O primă investigație arheologică a sitului a avut loc în 1990, când s-a descoperit un mormânt de înhumație fără inventar, dar complet. În urma unor prospecțiuni din 2013 și 2015 realizate de Agenția Națională Arheologică, a fost observată distrugerea continuă a necropolei prin eroziune. Situația a impus săpături de salvare în 2017, când au fost documentate și cercetate cinci morminte din cultura Sântana de Mureș-Cerneahov. Această campanie arheologică a permis, printre altele, recuperarea oaselor unui schelet de bărbat cu vârsta la deces estimată între 40 și 45 de ani, aspect ce aduce informații suplimentare privind structura demografică a comunității respective.

Importanța și analogii culturale

Paharul din sticlă decorat cu fațete hexagonale se numără printre cele mai prețioase artefacte din necropola de la Tigheci. Astfel de pahare sunt caracteristice pentru cultura Sântana de Mureș-Cerneahov și au fost găsite în câteva situri importante, precum Târgșor și Bârlad-Valea Seacă (România) și Gavrilovka, Ranjevoe (Ucraina), indicând conexiunile culturale și comerciale ale comunității cu alte centre de influență din perioada târzie a antichității. Textele antice și analogiile culturale sugerează o arie de interacțiune complexă, cu influențe elenistice și romane, care s-a reflectat și în producția de obiecte de lux, precum acest pahar de sticlă.

Tur Virtual

Publicaţii

Biblioteca „Tyragetia"

Ion Niculiță, Aurel Zanoci, Mihail Băț

Evoluția habitatului din microzona Saharna în epoca fierului

Biblioteca „Tyragetia” XXVII, Chișinău, 2016, 464 p. ISBN 978-9975-80-903-0; 978-9975-160-0.

În monografie sunt prezentate rezultatele investigațiilor arheologice, întreprinse în anii 2008-2016 în microzona Saharna, raionul Rezina, Republica Moldova. Sunt publicate exhaustiv vestigiile provenite din siturile Saharna Mare / „Dealul Mănăstirii”, Saharna Mică și Saharna „La Şanț”, cercetate prin săpături arheologice sistematice, precum și rezultatele sondajelor arheologice realizate la siturile: Saharna „La Şanț” I, Saharna „La Şanț” II, Saharna „Dealul Grimidon”, Saharna „La Vile”, Saharna-Ţiglău „Cetate”, Stohnaia III și Buciușca.

De asemenea, este prezentată evoluția diacronică și semnificația siturilor din microzona Saharna în epoca fierului.

Lucrarea cuprinde 464 pagini în care sunt inserate textul, cinci tabele și 278 figuri color și alb-negru.

CUPRINS

INTRODUCERE

MICROZONA SAHARNA. CARACTERIZARE GEOGRAFICĂ (Marcel Revenco, Tudor Castraveț, Ionuț Cristi Nicu)

Capitolul I. AŞEZĂRI DESCHISE ŞI SITURI FORTIFICATE PE PROMONTORIUL SAHARNA MARE

1. Cercetări arheologice

2. Investigații non-invazive (Andrei Asăndulesei)

2.1. Ridicarea topografică și scanarea laser tridimensională terestră (TLS)

2.2. Analiza imaginilor ortorectificate

2.3. Măsurătorile magnetometrice

3. Așezarea Saharna Mare / „Dealul Mănăstirii” în sec. XII-XI a. Chr.

4. Situl Saharna Mare / „Dealul Mănăstirii” în sec. X-IX a. Chr.

4.1. Fortificația

4.1.1. Sistemul defensiv

4.1.2. Complexe locative, gospodărești și de cult

4.1.3. Inventarul arheologic

4.2. Așezarea deschisă

4.2.1. Complexe gospodărești și de cult

4.2.2. Inventarul arheologic

5. Așezarea Saharna Mare / „Dealul Mănăstirii” în secolele VIII-VII a. Chr.

6. Fortificația Saharna Mare în sec. VI-III a. Chr.

6.1. Sistemul defensiv

6.2. Complexe locative și gospodărești

6.3. Inventarul arheologic

7. Stratigrafie și cronologie

Capitolul II. AŞEZĂRI DESCHISE ŞI SITURI FORTIFICATE PE PROMONTORIUL SAHARNA MICĂ (Ion Niculiță, Tudor Arnăut, Andrei Nicic, Andrei Corobcean)

1. Cercetări arheologice

2. Situl de la finele sec. XII - sec. XI a. Chr.

2.1. Complexe

2.2. Inventarul arheologic

3. Cetatea din sec. VII - finele sec. III a. Chr.

3.1. Sistemul defensiv

3.2. Complexe

3.3. Inventarul arheologic

4. Stratigrafie și cronologie

Capitolul III. SITUL SAHARNA „LA ŞANŢ”

1. Cercetări arheologice și magnetometrice

2. Așezarea hallstattiană timpurie

3. Fortificația traco-getică

3.1. Sistemul defensiv

3.2. Complexe

3.3. Inventarul arheologic

4. Stratigrafie și cronologie

Capitolul IV. SITURILE DIN EPOCA FIERULUI ÎN MICROZONA SAHARNA

Capitolul V. EVOLUŢIA DIACRONICĂ ŞI SEMNIFICAŢIA SITURILOR DIN MICROZONA SAHARNA

CONCLUZII

Catalogul pieselor de inventar

Bibliografie

Lista abrevierilor

Abstract

List of illustrations

#Exponatul Lunii

Păhar de sticlă din necropola de tip Sântana de Mureș-Cerneahov (sec. IV d.Hr.) de la Tigheci

Ion Niculiță, Aurel Zanoci, Mihail Băț

Evoluția habitatului din microzona Saharna în epoca fierului

Biblioteca „Tyragetia” XXVII, Chișinău, 2016, 464 p. ISBN 978-9975-80-903-0; 978-9975-160-0.

#Exponatul Lunii