#Exponatul Lunii

Una din marile realizări tehnice care a revoluționat ideea de timp și spațiu, deschizând o nouă eră în istoria comunicării, este telegrafia. Aceasta se bazează pe transmiterea semnalelor electrice printr-un cablu pe distanțe lungi, permițând oamenilor să comunice instantaneu. Telegraful s-a răspândit foarte repede și o rețea de sârme se întindea în întreaga lume.

În 1837, pictorul si fizicianul american Samuel Morse a inventat primul aparat electromagnetic pentru telegrafie, brevetat în 1840. Pentru a trimite mesaje prin fir, Morse elaborează în 1838 un cod simplu de puncte și liniuțe, care reprezentau literele alfabetului, cunoscut ca „alfabetul Morse".

Atât codul Morse cât și aparatul telegrafic au fost îmbunătățite de-a lungul vremii, telegraful devenind mai bine de un secol cel mai răspândit sistem de comunicare și transmitere a informației, până la apariția internetului. Sistemul de telegrafie a constat dintr-o serie de stații repetoare de-a lungul traseului liniei de transmisie. Fiecare stație avea un operator care primea și transmitea mesaje prin telegraf. Aparatul Morse transmitea circa 25 de cuvinte pe minut, care erau înregistrate codificat pe o bandă de hârtie. Operatorul însărcinat cu transmiterea mesajului îl decodifica și îl scria pe hârtie folosind o mașină de scris specială.

În Basarabia, telegraful a pătruns în 1860: la 8 aprilie își începe activitatea stația telegrafică Bender, iar la 24 aprilie cea din Chișinău, urmare a construcției primei linii telegrafice Odesa-Chișinău-Leova. În prezent, s-a renunțat la serviciile de telegrafie. Singurii care mai folosesc comunicarea codificată sunt radioamatorii.

Aparatul telegrafic Morse prezentat provine de la uzina electrotehnică Osinoostrovsky, Uniunea Sovietică, și datează cu anul 1934. Exponatul a fost restaurat de către Mihail Culașco.

Tur Virtual

Publicaţii

Biblioteca „Tyragetia"

Ion Niculiță, Aurel Zanoci, Mihail Băț

Evoluția habitatului din microzona Saharna în epoca fierului

Biblioteca „Tyragetia” XXVII, Chișinău, 2016, 464 p. ISBN 978-9975-80-903-0; 978-9975-160-0.

În monografie sunt prezentate rezultatele investigațiilor arheologice, întreprinse în anii 2008-2016 în microzona Saharna, raionul Rezina, Republica Moldova. Sunt publicate exhaustiv vestigiile provenite din siturile Saharna Mare / „Dealul Mănăstirii”, Saharna Mică și Saharna „La Şanț”, cercetate prin săpături arheologice sistematice, precum și rezultatele sondajelor arheologice realizate la siturile: Saharna „La Şanț” I, Saharna „La Şanț” II, Saharna „Dealul Grimidon”, Saharna „La Vile”, Saharna-Ţiglău „Cetate”, Stohnaia III și Buciușca.

De asemenea, este prezentată evoluția diacronică și semnificația siturilor din microzona Saharna în epoca fierului.

Lucrarea cuprinde 464 pagini în care sunt inserate textul, cinci tabele și 278 figuri color și alb-negru.

CUPRINS

INTRODUCERE

MICROZONA SAHARNA. CARACTERIZARE GEOGRAFICĂ (Marcel Revenco, Tudor Castraveț, Ionuț Cristi Nicu)

Capitolul I. AŞEZĂRI DESCHISE ŞI SITURI FORTIFICATE PE PROMONTORIUL SAHARNA MARE

1. Cercetări arheologice

2. Investigații non-invazive (Andrei Asăndulesei)

2.1. Ridicarea topografică și scanarea laser tridimensională terestră (TLS)

2.2. Analiza imaginilor ortorectificate

2.3. Măsurătorile magnetometrice

3. Așezarea Saharna Mare / „Dealul Mănăstirii” în sec. XII-XI a. Chr.

4. Situl Saharna Mare / „Dealul Mănăstirii” în sec. X-IX a. Chr.

4.1. Fortificația

4.1.1. Sistemul defensiv

4.1.2. Complexe locative, gospodărești și de cult

4.1.3. Inventarul arheologic

4.2. Așezarea deschisă

4.2.1. Complexe gospodărești și de cult

4.2.2. Inventarul arheologic

5. Așezarea Saharna Mare / „Dealul Mănăstirii” în secolele VIII-VII a. Chr.

6. Fortificația Saharna Mare în sec. VI-III a. Chr.

6.1. Sistemul defensiv

6.2. Complexe locative și gospodărești

6.3. Inventarul arheologic

7. Stratigrafie și cronologie

Capitolul II. AŞEZĂRI DESCHISE ŞI SITURI FORTIFICATE PE PROMONTORIUL SAHARNA MICĂ (Ion Niculiță, Tudor Arnăut, Andrei Nicic, Andrei Corobcean)

1. Cercetări arheologice

2. Situl de la finele sec. XII - sec. XI a. Chr.

2.1. Complexe

2.2. Inventarul arheologic

3. Cetatea din sec. VII - finele sec. III a. Chr.

3.1. Sistemul defensiv

3.2. Complexe

3.3. Inventarul arheologic

4. Stratigrafie și cronologie

Capitolul III. SITUL SAHARNA „LA ŞANŢ”

1. Cercetări arheologice și magnetometrice

2. Așezarea hallstattiană timpurie

3. Fortificația traco-getică

3.1. Sistemul defensiv

3.2. Complexe

3.3. Inventarul arheologic

4. Stratigrafie și cronologie

Capitolul IV. SITURILE DIN EPOCA FIERULUI ÎN MICROZONA SAHARNA

Capitolul V. EVOLUŢIA DIACRONICĂ ŞI SEMNIFICAŢIA SITURILOR DIN MICROZONA SAHARNA

CONCLUZII

Catalogul pieselor de inventar

Bibliografie

Lista abrevierilor

Abstract

List of illustrations

#Exponatul Lunii

Aparat telegrafic Morse

Ion Niculiță, Aurel Zanoci, Mihail Băț

Evoluția habitatului din microzona Saharna în epoca fierului

Biblioteca „Tyragetia” XXVII, Chișinău, 2016, 464 p. ISBN 978-9975-80-903-0; 978-9975-160-0.

#Exponatul Lunii