#Exponatul Lunii

Acest portret impresionant al lui Mihai Eminescu, realizat de artistul Alexandru Gușanov, este inspirat din una dintre cele patru fotografii cunoscute ale poetului. Fotografia care a stat la baza acestui portret a fost realizată în anul 1869, în Piața Sf. Wenceslas din Praga, când Eminescu avea doar 19 ani. Compoziția ovală și cromatica armonioasă subliniază personalitatea marcantă și carisma tânărului poet, surprinzând o expresie ce sugerează atât melancolie, cât și profunzime intelectuală.
Alexandru Gușanov (1929-2005), pictor moldovean de origine ucraineană, s-a remarcat prin opera sa vastă, ce numără aproximativ 5.000 de lucrări - portrete, peisaje și naturi statice. Stabilit în Moldova din 1945, Gușanov a absolvit Școala Republicană de Arte Plastice „I.E. Repin" din Chișinău în 1952. Lucrările sale au fost expuse în numeroase expoziții naționale și internaționale, fiind apreciate în țări precum Franța, Ungaria, Rusia și Iugoslavia. Artistul a dedicat o mare parte din cariera sa creării de portrete ale personalităților istorice și culturale, inclusiv Dimitrie Cantemir, Mihail Kogălniceanu și Alexei Mateevici, care fac parte din patrimoniul Muzeului Național de Istorie a Moldovei.
Subiectul portretului, Mihai Eminescu (1850-1889), este cel mai important poet al literaturii române, ale cărui opere reflectă profunzimea gândirii, sensibilitatea față de natură și identitatea națională. La vârsta de 19 ani, când a fost realizată fotografia ce a inspirat acest portret, Eminescu se afla în plin proces de formare intelectuală, pregătindu-se să devină vocea emblematică a culturii românești. Printre cele mai cunoscute creații ale sale se numără poemul Luceafărul, o capodoperă a literaturii universale.

Tur Virtual

Publicaţii

Biblioteca „Tyragetia"

Elena Arcuș-Jantovan

Moneda și circulația monetară în Principatul Moldovei (1711-1859)

Biblioteca „Tyragetia” XXXVI, Chișinău, 2022, 267 p. ISBN 978-9975-80-903-0; 978-9975-87-985-9.

Monografia - Moneda și circulația monetara în Principatul Moldovei (1711-1859), reprezintă o primă lucrare de sinteză referitoare la circulația monetară în Principatul Moldovei din perioada anilor 1711-1859. În această perioadă, politica monetară era sub controlul direct al Imperiului Otoman, al Imperiului Habsburgic/Austriac și al Imperiului Rus și reprezenta o reflecție a intereselor marilor imperii, iar sistemul financiar al Principatului oglindea caracteristicile perioadei în care reglementările nu puteau fi de durată, nefiind sprijinite pe un sistem politic stabil. Acest studiu, prin abordarea și interpretarea modului de organizare şi de reglementare a circulației monetare în perioada 1711-1859, însoțit de argumentări și de exemplificări pertinente atât din sursele scrise (reprezentate de diverse materiale din arhivele naționale și internaționale, precum și de sursele narative și documentare), cât și din cele numismatice (reprezentate de tezaure și de descoperiri izolate), permite schițarea tabloului general al peisajului monetar din acest spațiu şi o integrare coerentă a procesului circulației monetare din Principatul Moldovei în sistemul monetar internațional european din această perioadă. Lucrarea cuprinde 267 pagini, în care sunt inserate diagrame, figuri, hărți și tabele.

Cuprins

Cuvânt înainte (Sergiu Matveev)

Avant-propos (Georges Depeyrot)

Introducere

1. ISTORIOGRAFIE ȘI IZVOARE SCRISE

1.1. Considerații istoriografice

1.2. Colecții de documente

1.3. Fonduri și colecții de arhive

1.4. Surse narative

2. IZVOARE NUMISMATICE

2.1. Preliminarii privind descoperirile monetare

2.2. Descoperiri de tezaure

2.3. Descoperiri monetare izolate

3. ASPECTE PRIVIND MONEDA ȘI CIRCULAȚIA MONETARĂ DIN PERIOADA 1711-1859

3.1. Contextul și cadrul de reglementare al politicii monetare

3.2. Principalii factori determinați ai circulației monetare

3.3. Emisiuni locale, dar nu și naționale – monedele de tip Sadagura

3.4. Leul – monedă metalică și monedă de calcul

CONCLUZII

Bibliografie

Abrevieri

Abstract

List of illustrations

Резюме

Список иллюстраций

Glosar

Anexe