#Exponatul Lunii

Artefactul reprezintă un topor de luptă prelucrat din rocă magmatică (diabaz), de culoare cenușiu-brună. Acesta a fost descoperit întâmplător în anul 1966, pe teritoriul satului Aluniș, raionul Rîșcani. Conform caracteristicilor sale morfologice artefactul poate fi atribuit culturii Catacombelor (sec. XXIX-XXII a. Chr).

Toporul are corpul masiv, naviform alungit, cu umerii slab reliefați, muchia scurtă și îngustă, plană și circulară în secțiune transversală. Tăișul este ușor arcuit. Orificiul a fost perforat în zona lățimii maxime a obiectului. Acesta are formă circulară și diametrul de 2,2, cm. Suprafața artefactului este minuțios șlefuită, foarte îngrijit lucrată și nu prezintă urme de lovire sau așchieri.

Dimensiuni: lungime - 20,0 cm; lățime maximă - 8,4 cm; diametrul muchiei - 5,0 cm; lățimea lamei - 7,0 cm. Greutatea - 2,3 kg.

Topoarele de luptă din piatră sunt caracteristice comunităților culturii Catacombelor și sunt descoperite de cele mai multe ori ca inventar funerar, depuse în morminte. Prezența topoarelor în complexele funerare, atribuie acestora o funcționalitate complexă: arme - simboluri sociale - obiecte de cult. Topoarele erau utilizate inițial ca arme, devenind simbol social pentru proprietar, ulterior căpătând și caracter votiv în rezultatul depunerii lor în morminte, pentru a servi defunctului și după moartea sa. Despre funcția de simbol social a topoarelor de luptă din piatră ne vorbesc rocile de înaltă calitate utilizate la prelucrarea lor, dar și modul de executare deosebit de îngrijit. În cazul toporului de la Aluniș în favoarea acestei ipoteze vin și dimensiunile mari ale acestuia, care îl deosebesc de alte exemplare.

Descoperirea topoarelor de luptă din piatră în afara unui complex funerar, poate însemna o depunere cu caracter votiv al acestuia. Este greu de imaginat că aceste piese deosebit de îngrijit lucrate, din roci de înaltă calitate aduse de la distanțe mari, puteau fi abandonate sau pierdute întâmplător. Mult mai probabil, acestea erau depuse în scopuri magico-religioase, caz posibil și pentru toporul de piatră descoperit la Aluniș.

Tur Virtual

Publicaţii

Biblioteca „Tyragetia"

Elena Arcuș-Jantovan

Moneda și circulația monetară în Principatul Moldovei (1711-1859)

Biblioteca „Tyragetia” XXXVI, Chișinău, 2022, 267 p. ISBN 978-9975-80-903-0; 978-9975-87-985-9.

Monografia - Moneda și circulația monetara în Principatul Moldovei (1711-1859), reprezintă o primă lucrare de sinteză referitoare la circulația monetară în Principatul Moldovei din perioada anilor 1711-1859. În această perioadă, politica monetară era sub controlul direct al Imperiului Otoman, al Imperiului Habsburgic/Austriac și al Imperiului Rus și reprezenta o reflecție a intereselor marilor imperii, iar sistemul financiar al Principatului oglindea caracteristicile perioadei în care reglementările nu puteau fi de durată, nefiind sprijinite pe un sistem politic stabil. Acest studiu, prin abordarea și interpretarea modului de organizare şi de reglementare a circulației monetare în perioada 1711-1859, însoțit de argumentări și de exemplificări pertinente atât din sursele scrise (reprezentate de diverse materiale din arhivele naționale și internaționale, precum și de sursele narative și documentare), cât și din cele numismatice (reprezentate de tezaure și de descoperiri izolate), permite schițarea tabloului general al peisajului monetar din acest spațiu şi o integrare coerentă a procesului circulației monetare din Principatul Moldovei în sistemul monetar internațional european din această perioadă. Lucrarea cuprinde 267 pagini, în care sunt inserate diagrame, figuri, hărți și tabele.

Cuprins

Cuvânt înainte (Sergiu Matveev)

Avant-propos (Georges Depeyrot)

Introducere

1. ISTORIOGRAFIE ȘI IZVOARE SCRISE

1.1. Considerații istoriografice

1.2. Colecții de documente

1.3. Fonduri și colecții de arhive

1.4. Surse narative

2. IZVOARE NUMISMATICE

2.1. Preliminarii privind descoperirile monetare

2.2. Descoperiri de tezaure

2.3. Descoperiri monetare izolate

3. ASPECTE PRIVIND MONEDA ȘI CIRCULAȚIA MONETARĂ DIN PERIOADA 1711-1859

3.1. Contextul și cadrul de reglementare al politicii monetare

3.2. Principalii factori determinați ai circulației monetare

3.3. Emisiuni locale, dar nu și naționale – monedele de tip Sadagura

3.4. Leul – monedă metalică și monedă de calcul

CONCLUZII

Bibliografie

Abrevieri

Abstract

List of illustrations

Резюме

Список иллюстраций

Glosar

Anexe