#Exponatul Lunii

Exponatul lunii noiembrie prezintă un exemplar rar de pahar de sticlă din necropola Sântana de Mureș-Cerneahov, descoperit în localitatea Tigheci. Acest pahar, datat în a doua jumătate a secolului IV d.Hr., evidențiază măiestria artizanală a vremii, fiind confecționat din sticlă verzuie translucidă, de formă tronconică, cu decor geometric complex. Paharul este decorat cu trei rânduri de fațete hexagonale, încadrate de linii adâncite, și un șir de ove alungite sub margine, caracteristici care îl încadrează în seria VII a conform clasificării lui E. Straume. Aceste trăsături ornamentale sugerează influențe artistice din diferite regiuni și denotă circulația tehnologiilor și a ideilor în cadrul culturii Sântana de Mureș-Cerneahov.

Contextul arheologic al descoperirii

Necropola Sântana de Mureș-Cerneahov de la Tigheci se află într-o zonă cu o istorie complexă a locuirii, situată pe versantul de nord-vest al râului Tigheci, în punctul „La Lutărie". Identificată în anii '80 ai secolului XX în urma exploatărilor ilegale de lut, necropola a suferit numeroase deteriorări, care au condus la pierderea unor artefacte valoroase și la distrugerea unor morminte. Printre obiectele salvate de dl. Ion Pușcașu, fondatorul Muzeului de Istorie și Etnografie din Tigheci, se numără piese ceramice lucrate la roată, care reflectă tradițiile și tehnicile comunităților din perioada migrațiilor.
O primă investigație arheologică a sitului a avut loc în 1990, când s-a descoperit un mormânt de înhumație fără inventar, dar complet. În urma unor prospecțiuni din 2013 și 2015 realizate de Agenția Națională Arheologică, a fost observată distrugerea continuă a necropolei prin eroziune. Situația a impus săpături de salvare în 2017, când au fost documentate și cercetate cinci morminte din cultura Sântana de Mureș-Cerneahov. Această campanie arheologică a permis, printre altele, recuperarea oaselor unui schelet de bărbat cu vârsta la deces estimată între 40 și 45 de ani, aspect ce aduce informații suplimentare privind structura demografică a comunității respective.

Importanța și analogii culturale

Paharul din sticlă decorat cu fațete hexagonale se numără printre cele mai prețioase artefacte din necropola de la Tigheci. Astfel de pahare sunt caracteristice pentru cultura Sântana de Mureș-Cerneahov și au fost găsite în câteva situri importante, precum Târgșor și Bârlad-Valea Seacă (România) și Gavrilovka, Ranjevoe (Ucraina), indicând conexiunile culturale și comerciale ale comunității cu alte centre de influență din perioada târzie a antichității. Textele antice și analogiile culturale sugerează o arie de interacțiune complexă, cu influențe elenistice și romane, care s-a reflectat și în producția de obiecte de lux, precum acest pahar de sticlă.

Tur Virtual

Publicaţii

Biblioteca „Tyragetia"

Elena Ploșnița

Muzeu. Muzeificarea patrimoniului cultural imobil

Biblioteca „Tyragetia” XXXIV, Chișinău, 2021, 232 p. ISBN 978-9975-80-903-0; 978-9975-166-26-3

Muzeul este una dintre cele mai vechi instituții de cultură. De-a lungul timpului, au avut loc numeroase modificări ale conceptului de muzeu, instituția fiind abordată din multiple puncte de vedere. Astăzi conceptul de muzeu este supus unor dezbateri de amploare în lumea profesioniștilor de muzeu. Sunt propuse noi abordări și interpretări, legate de misiunea și viziunea muzeului, apar noi modele de instituții muzeale. Muzeul devine o instituție culturală indispensabilă societății contemporane, care păstrează și valorifică patrimoniul. Valorificarea este un mod universal de păstrare a moștenirii culturale, contribuind la toleranță și coeziune în societate. Nivelul de valorificare a patrimoniului determină și nivelul de dezvoltare a societății. O valorificare eficientă a patrimoniului se face prin muzeificare. Muzeificarea conduce la promovarea monumentelor, la utilizarea lor cu succes în scop educațional, la studierea complexă, la abordarea interdisciplinară și amplificarea procesului de cunoaștere și conștientizare a necesității protejării lor. Păstrarea și valorificarea optimă a moștenirii culturale prin muzeificare, în scopul dezvoltării durabile a societății, al dezvoltării spirituale a omului, este subiectul cărții. Abordarea acestui subiect pornește de la convingerea că o asemenea cercetare este necesară și poate fi utilă. Muzeificarea este abordată ca instrument de protejare și valorificare a patrimoniului imobil. Prin această lucrare, este prezentată o pagină importantă din istoria culturii naționale cu privire la muzeu și muzeificare, patrimoniu și patrimonializare, Tematica abordată se încadrează, credem noi, în muzeologie, patrimoniologie, domenii complexe, dar importante pentru cultura națională. Muzeificarea este un proces complex, care constă în transformarea patrimoniului cultural și natural în obiective muzeale, cu scopul de păstrare maximală, de identificare a valorii lor istorico-culturale, științifice, artistice și de promovare. Muzeificarea este abordată ca o modalitate optimală de protejare și retransmitere a experienței socio-culturale prin valorificarea caselor memoriale, a monumentelor arheologice, a monumentelor de cult, a complexelor literar-memoriale. Procesul de muzeificare în Republica Moldova este prezentat, în lucrare, în dinamică istorică, cu diversele forme în care s-a manifestat - și ca activitate muzeală, modalitate de păstrare și valorificare a monumentelor istorice, și ca un factor important în dezvoltarea sistemului muzeal și al muzeografiei, în general. Lucrarea cuprinde trei capitole cu o bază documentară și bibliografică complexă.

CUPRINS

Prefaţă (Liliana Condraticova)

O carte despre muzeu și muzeificare (Ioan Opriș)

Argument

I. INSTITUȚIA MUZEALĂ. PROFESIONALIZAREA SECTORULUI MUZEOGRAFIC

I.1. Despre muzeu
I.2. Organizații naționale și internaționale - instrumente importante în formarea comunității profesionale
I.3. Pregătirea profesională a muzeografilor
I.4. Presa de specialitate în sistemul comunicării profesionale
I.5. Standardele profesionalizării: Codul de etică
I.6. Acreditarea muzeelor - o nouă etapă în profesionalizarea sectorului muzeografic

II. MUZEUL ȘI MONUMENTELE ISTORICE ÎN SISTEMUL INSTITUȚIONAL ȘI LEGISLATIV

II.1. Structurile instituționale dedicate muzeului
II.2. Instituția muzeală. Aspecte legislative
II.3. Muzeul contemporan: între tradiție și modernitate
II.4. Patrimoniu și patrimonializare
II.5. Monumentele istorice în sistemul instituțional
II.6. Construcția legislativă privind monumentele istorice

III. MUZEIFICAREA PATRIMONIULUI IMOBIL

III.1. Gramatica muzeificării moștenirii culturale
III.2. Muzeificarea caselor memoriale
III.3. Muzeul și biserica: probleme de muzeificare
III.4. Arheologia și procesul de muzeificare
III.5. Muzeificarea cetăților medievale
III.6. Muzeificarea siturilor istorice

ÎNCHEIERE

Bibliografie

Lista abrevierilor

Abstract

Резюме

Anexe

Indice de nume proprii

Indice de muzee

Indice de monumente istorice