Monografia reprezintă o importantă sinteză a proceselor istorice, social-economice, politice, demografice şi culturale din perioada apariţiei primelor formaţiuni prestatale şi statale de nivel regional ale populaţiei româneşti din spaţiul carpato-nistrean în secolele X-XIII. Lucrarea este realizată în baza cercetării temeinice a surselor documentare arheologice şi scrise (bizantine, scandinave, arabe şi vechi ruseşti), a abordării critice a conceptelor istorico-arheologice referitor la populaţia din zona de silvostepă a arealului est-carpatic. Deopotrivă cu investigarea topo-planigrafică a aşezărilor, structurilor fortificate şi a complexelor de locuire şi funerare, lucrarea tratează sistemic şi integrator ocupaţiile de bază - agricultura, creşterea animalelor şi meşteşugurile, dintre care se distinge, prin amploare, dinamism şi importanţă economică, metalurgia fierului. Sunt analizate plenar fenomenele ce ţin de dezvoltarea comerţului de tranzit şi a circulaţiei monetare. Prezenţa depozitelor de unelte şi arme, a tezaurelor de argintărie cu monede şi podoabe islamice şi bizantine, creşterea numărului şi a diversităţii tipurilor de arme din fier, sunt puse în legătură cu pătrunderea şi staţionarea în regiune a scandinavilor, deopotrivă meşteri, oşteni şi negustori, care tranzitează spaţiul dinspre Marea Baltică spre Marea Neagră pe vechile trasee comerciale fluviale, atraşi de fastul şi bogăţia marilor centre economice, politice şi culturale ale timpului - Constantinopolul bizantin şi Bagdadul califatului musulman.
CUPRINS
INTRODUCERE
Capitolul I. ISTORIOGRAFIA
1.1. Istoriografia sovietică
1.2. Istoriografia românească
Capitolul II. AŞEZĂRILE, LOCUINŢELE ŞI ANEXELE GOSPODĂREŞTI
2.1. Topografia, planigrafia şi stratigrafia aşezărilor
2.2. Caracteristica locuinţelor
2.3. Anexele gospodăreşti (vetre, cuptoare, gropi auxiliare)
Capitolul III. OCUPAŢIILE DE BAZĂ
3.1. Agricultura şi creşterea animalelor
3.1.1. Agricultura
3.1.2. Creşterea animalelor
3.2. Meşteşugurile şi îndeletnicirile auxiliare
3.2.1. Metalurgia
3.2.1.1. Dobândirea minerului de fier
3.2.1.2. Instalaţiile şi resturile activităţii metalurgice
3.2.2. Fierăria
3.2.2.1. Uneltele de fierărie
3.2.2.2. Produsele din fier
3.2.3. Prelucrarea aramei şi a bronzului
3.2.3.1. Formele şi vasele de turnat metal
3.2.3.2. Piesele din metal colorat
3.2.4. Olăritul
3.2.4.1. Tehnologia confecţionării ceramicii
3.2.4.2. Instalaţii de ars ceramică
3.2.4.3. Forme ceramice
3.2.5. Alte meşteşuguri (prelucrarea lemnului, pietrei, pielii, osului, fibrelor).
3.2.6. Îndeletnicirile auxiliare (vânătoarea, pescuitul, culesul)
3.3. Comerţul şi circulaţia monetară
3.3.1. Ceramica de import
3.3.2. Articole din sticlă şi pastă sticloasă
3.3.3. Monedele şi circulaţia monetară
3.3.3.1. Moneda islamică
3.3.3.2. Moneda bizantină
3.3.3.3. Moneda europeană
IV. VIAŢA SPIRITUALĂ, RITUL ŞI RITUALUL FUNERAR
4.1. Viaţa spirituală
4.1.1. Semne alfabetiforme
4.1.2. Mărturii de spiritualitate creştină
4.1.3. Biserici creştine
4.2. Ritul şi ritualul funerar
4.2.1. Ritul funerar
4.2.2. Ritualul funerar
4.2.3. Problema mormintelor distruse. Practicile păgâne
4.2.4. Inventarul complexelor funerare
V. FORMELE DE ORGANIZARE SOCIAL-POLITICĂ ŞI RELAŢIILE AUTOHTONILOR CU LUMEA BIZANTINĂ, SLAVĂ ŞI TURANICĂ
5.1. Formele de organizare social-politică
5.2. Romanitatea est-carpatică şi Bizanţul
5.3. Românii de la est de Carpaţi şi contactele lor cu slavii tardivi
5.4. Relaţiile autohtonilor cu turanicii
CONCLUZII
Bibliografie
Abstract
List of illustrations
Anexe
- Repertoriul fortificaţiilor din secolele X-XIII în spaţiul carpato-nistrean
- Repertoriul necropolelor şi a mormintelor izolate din secolele X-XIII în spaţiul carpato-nistrean
- Figuri