EN RO















#Exponatul Lunii

>>>

Artefactul reprezintă un topor de luptă prelucrat din rocă magmatică (diabaz), de culoare cenușiu-brună. Acesta a fost descoperit întâmplător în anul 1966, pe teritoriul satului Aluniș, raionul Rîșcani. Conform caracteristicilor sale morfologice artefactul poate fi atribuit culturii Catacombelor (sec. XXIX-XXII a. Chr).

Toporul are corpul masiv, naviform alungit, cu umerii slab reliefați, muchia scurtă și îngustă, plană și circulară în secțiune transversală. Tăișul este ușor arcuit. Orificiul a fost perforat în zona lățimii maxime a obiectului. Acesta are formă circulară și diametrul de 2,2, cm. Suprafața artefactului este minuțios șlefuită, foarte îngrijit lucrată și nu prezintă urme de lovire sau așchieri.

Dimensiuni: lungime - 20,0 cm; lățime maximă - 8,4 cm; diametrul muchiei - 5,0 cm; lățimea lamei - 7,0 cm. Greutatea - 2,3 kg.

Topoarele de luptă din piatră sunt caracteristice comunităților culturii Catacombelor și sunt descoperite de cele mai multe ori ca inventar funerar, depuse în morminte. Prezența topoarelor în complexele funerare, atribuie acestora o funcționalitate complexă: arme - simboluri sociale - obiecte de cult. Topoarele erau utilizate inițial ca arme, devenind simbol social pentru proprietar, ulterior căpătând și caracter votiv în rezultatul depunerii lor în morminte, pentru a servi defunctului și după moartea sa. Despre funcția de simbol social a topoarelor de luptă din piatră ne vorbesc rocile de înaltă calitate utilizate la prelucrarea lor, dar și modul de executare deosebit de îngrijit. În cazul toporului de la Aluniș în favoarea acestei ipoteze vin și dimensiunile mari ale acestuia, care îl deosebesc de alte exemplare.

Descoperirea topoarelor de luptă din piatră în afara unui complex funerar, poate însemna o depunere cu caracter votiv al acestuia. Este greu de imaginat că aceste piese deosebit de îngrijit lucrate, din roci de înaltă calitate aduse de la distanțe mari, puteau fi abandonate sau pierdute întâmplător. Mult mai probabil, acestea erau depuse în scopuri magico-religioase, caz posibil și pentru toporul de piatră descoperit la Aluniș.

Tur Virtual




Populaţia din Moldova Centrală în secolele X-XIII

Populaţia din Moldova Centrală în secolele X-XIII

Biblioteca „Tyragetia” XXVIII, Chişinău, 2017, 323 p. ISBN 978-9975-80-903-0; 978-9975-87-323-9.

Monografia reprezintă o importantă sinteză a proceselor istorice, social-economice, politice, demografice şi culturale din perioada apariţiei primelor formaţiuni prestatale şi statale de nivel regional ale populaţiei româneşti din spaţiul carpato-nistrean în secolele X-XIII. Lucrarea este realizată în baza cercetării temeinice a surselor documentare arheologice şi scrise (bizantine, scandinave, arabe şi vechi ruseşti), a abordării critice a conceptelor istorico-arheologice referitor la populaţia din zona de silvostepă a arealului est-carpatic. Deopotrivă cu investigarea topo-planigrafică a aşezărilor, structurilor fortificate şi a complexelor de locuire şi funerare, lucrarea tratează sistemic şi integrator ocupaţiile de bază - agricultura, creşterea animalelor şi meşteşugurile, dintre care se distinge, prin amploare, dinamism şi importanţă economică, metalurgia fierului. Sunt analizate plenar fenomenele ce ţin de dezvoltarea comerţului de tranzit şi a circulaţiei monetare. Prezenţa depozitelor de unelte şi arme, a tezaurelor de argintărie cu monede şi podoabe islamice şi bizantine, creşterea numărului şi a diversităţii tipurilor de arme din fier, sunt puse în legătură cu pătrunderea şi staţionarea în regiune a scandinavilor, deopotrivă meşteri, oşteni şi negustori, care tranzitează spaţiul dinspre Marea Baltică spre Marea Neagră pe vechile trasee comerciale fluviale, atraşi de fastul şi bogăţia marilor centre economice, politice şi culturale ale timpului - Constantinopolul bizantin şi Bagdadul califatului musulman.

CUPRINS

INTRODUCERE

Capitolul I. ISTORIOGRAFIA

1.1. Istoriografia sovietică

1.2. Istoriografia românească

Capitolul II. AŞEZĂRILE, LOCUINŢELE ŞI ANEXELE GOSPODĂREŞTI

2.1. Topografia, planigrafia şi stratigrafia aşezărilor

2.2. Caracteristica locuinţelor

2.3. Anexele gospodăreşti (vetre, cuptoare, gropi auxiliare)

Capitolul III. OCUPAŢIILE DE BAZĂ

3.1. Agricultura şi creşterea animalelor

3.1.1. Agricultura

3.1.2. Creşterea animalelor

3.2. Meşteşugurile şi îndeletnicirile auxiliare

3.2.1. Metalurgia

3.2.1.1. Dobândirea minerului de fier

3.2.1.2. Instalaţiile şi resturile activităţii metalurgice

3.2.2. Fierăria

3.2.2.1. Uneltele de fierărie

3.2.2.2. Produsele din fier

3.2.3. Prelucrarea aramei şi a bronzului

3.2.3.1. Formele şi vasele de turnat metal

3.2.3.2. Piesele din metal colorat

3.2.4. Olăritul

3.2.4.1. Tehnologia confecţionării ceramicii

3.2.4.2. Instalaţii de ars ceramică

3.2.4.3. Forme ceramice

3.2.5. Alte meşteşuguri (prelucrarea lemnului, pietrei, pielii, osului, fibrelor).

3.2.6. Îndeletnicirile auxiliare (vânătoarea, pescuitul, culesul)

3.3. Comerţul şi circulaţia monetară

3.3.1. Ceramica de import

3.3.2. Articole din sticlă şi pastă sticloasă

3.3.3. Monedele şi circulaţia monetară

3.3.3.1. Moneda islamică

3.3.3.2. Moneda bizantină

3.3.3.3. Moneda europeană

IV. VIAŢA SPIRITUALĂ, RITUL ŞI RITUALUL FUNERAR

4.1. Viaţa spirituală

4.1.1. Semne alfabetiforme

4.1.2. Mărturii de spiritualitate creştină

4.1.3. Biserici creştine

4.2. Ritul şi ritualul funerar

4.2.1. Ritul funerar

4.2.2. Ritualul funerar

4.2.3. Problema mormintelor distruse. Practicile păgâne

4.2.4. Inventarul complexelor funerare

V. FORMELE DE ORGANIZARE SOCIAL-POLITICĂ ŞI RELAŢIILE AUTOHTONILOR CU LUMEA BIZANTINĂ, SLAVĂ ŞI TURANICĂ

5.1. Formele de organizare social-politică

5.2. Romanitatea est-carpatică şi Bizanţul

5.3. Românii de la est de Carpaţi şi contactele lor cu slavii tardivi

5.4. Relaţiile autohtonilor cu turanicii

CONCLUZII

Bibliografie

Abstract

List of illustrations

Anexe

- Repertoriul fortificaţiilor din secolele X-XIII în spaţiul carpato-nistrean

- Repertoriul necropolelor şi a mormintelor izolate din secolele X-XIII în spaţiul carpato-nistrean

- Figuri

 

 




 

 

Moldova independentă
RSSM sub regimul sovietic
Războiul Al Doilea Mondial
Basarabia şi RASSM între cele două războaie mondiale
Basarabia în perioada dintre cele două războaie mondiale
Epoca renaşterii mişcării cultural-naţionale
Epoca reformelor şi consecinţelor
Suprimarea autonomiei. Basarabia o nouă colonie ţaristă
Perioada autonomiei relative a Basarabiei în cadrul Imperiului Rus
Epoca
Fanariotă
Între medieval şi modern, epoca fanariotă
Epoca de aur a culturii româneşti
Secolul de aur al  culturii româneşti
Lupta pentru apărarea fiinţei naţionale a Ţării Moldovei
Lupta pentru apărarea fiinţei naţionale a Ţării Moldovei
Formarea statului medieval Moldova
Perioada formării şi constituirii definitive a statului medieval de sine stătător Moldova
Epoca marilor migraţiuni nomade
Epoca marilor migraţiuni nomade şi apariţia primelor formaţiuni prestatale în regiunea carpato-dunăreană
Evul mediu timpuriu
Evul mediu timpuriu. Perioada constituirii comunităţilor romanicilor, a apariţiei primelor formaţiuni prestatale
Epoca fierului
Epoca fierului şi epoca antică
Epoca bronzului
Epoca bronzului
Epoca eneoliticului
Epoca eneoliticului
Epoca neoliticului
Epoca neoliticului
Epoca paleoliticului
Epoca paleoliticului
  
  

Veniţi la muzeu! Redescoperiţi istoria!
Vizitează muzeul
Vizitează muzeul
Program de vară– zilnic,
orele 10-18.

Program de iarnă – zilnic,
orele 10-17.
Luni închis.
Taxe de intrare:  Adulţi – 50 lei, pensionari, studenţi - 20 lei, elevi - 10 lei. Acces gratuit (...)

WiFi Internet prin Wi-Fi gratuit: Pentru vizitatori în curtea Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei funcţionează o reţea de internet prin Wi-Fi.




#Exponatul Lunii

Artefactul reprezintă un topor de luptă prelucrat din rocă magmatică (diabaz), de culoare cenușiu-brună. Acesta a fost descoperit întâmplător în anul 1966, pe teritoriul satului Aluniș, raionul Rîșcani. Conform caracteristicilor sale morfologice artefactul poate fi atribuit culturii Catacombelor (sec. XXIX-XXII a. Chr)...

Citeşte mai multe >>




































Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2025 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC

 



Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2025 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC

menu
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2025 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC