#Exponatul Lunii

Exponatul lunii noiembrie prezintă un exemplar rar de pahar de sticlă din necropola Sântana de Mureș-Cerneahov, descoperit în localitatea Tigheci. Acest pahar, datat în a doua jumătate a secolului IV d.Hr., evidențiază măiestria artizanală a vremii, fiind confecționat din sticlă verzuie translucidă, de formă tronconică, cu decor geometric complex. Paharul este decorat cu trei rânduri de fațete hexagonale, încadrate de linii adâncite, și un șir de ove alungite sub margine, caracteristici care îl încadrează în seria VII a conform clasificării lui E. Straume. Aceste trăsături ornamentale sugerează influențe artistice din diferite regiuni și denotă circulația tehnologiilor și a ideilor în cadrul culturii Sântana de Mureș-Cerneahov.

Contextul arheologic al descoperirii

Necropola Sântana de Mureș-Cerneahov de la Tigheci se află într-o zonă cu o istorie complexă a locuirii, situată pe versantul de nord-vest al râului Tigheci, în punctul „La Lutărie". Identificată în anii '80 ai secolului XX în urma exploatărilor ilegale de lut, necropola a suferit numeroase deteriorări, care au condus la pierderea unor artefacte valoroase și la distrugerea unor morminte. Printre obiectele salvate de dl. Ion Pușcașu, fondatorul Muzeului de Istorie și Etnografie din Tigheci, se numără piese ceramice lucrate la roată, care reflectă tradițiile și tehnicile comunităților din perioada migrațiilor.
O primă investigație arheologică a sitului a avut loc în 1990, când s-a descoperit un mormânt de înhumație fără inventar, dar complet. În urma unor prospecțiuni din 2013 și 2015 realizate de Agenția Națională Arheologică, a fost observată distrugerea continuă a necropolei prin eroziune. Situația a impus săpături de salvare în 2017, când au fost documentate și cercetate cinci morminte din cultura Sântana de Mureș-Cerneahov. Această campanie arheologică a permis, printre altele, recuperarea oaselor unui schelet de bărbat cu vârsta la deces estimată între 40 și 45 de ani, aspect ce aduce informații suplimentare privind structura demografică a comunității respective.

Importanța și analogii culturale

Paharul din sticlă decorat cu fațete hexagonale se numără printre cele mai prețioase artefacte din necropola de la Tigheci. Astfel de pahare sunt caracteristice pentru cultura Sântana de Mureș-Cerneahov și au fost găsite în câteva situri importante, precum Târgșor și Bârlad-Valea Seacă (România) și Gavrilovka, Ranjevoe (Ucraina), indicând conexiunile culturale și comerciale ale comunității cu alte centre de influență din perioada târzie a antichității. Textele antice și analogiile culturale sugerează o arie de interacțiune complexă, cu influențe elenistice și romane, care s-a reflectat și în producția de obiecte de lux, precum acest pahar de sticlă.

Tur Virtual

Publicaţii

Biblioteca „Tyragetia"

Studii de muzeologie (II)

Biblioteca „Tyragetia” XXIII, Chișinău, 2013. 228 p. ISBN 978-9975-80-765-4; 978-9975-80-766-1.

La sfârșitul lunii decembrie 2013 a fost lansat la sediul Muzeului Național de Istorie a Moldovei volumul Studii de muzeologie, II în contextul altor manifestări științifice și culturale prin care prestigioasa instituție a omagiat actul apariției sale din 21 decembrie 1983.

Din caseta tehnică aflăm că volumul a apărut în seria Biblioteca „Tyragetia" XXIII, coordonatorii seriei fiind dr. hab. Eugen Sava și dr. Aurel Zanoci, responsabil de ediție dr. hab. Elena Ploșnița. Prezentarea grafică aparține lui Ivan Litsiuk și Mihai Sava, autorul fotografiilor este Iurie Foca, redacția a fost asigurată de Vlad Pohilă și Mariana Balan. Tiparul a fost executat la Bons Offices, pe hârtie de calitate, format 17x25.

Încadrat între cele două coperți color, maro, prima reprezentând stema muzeului, a doua cuprinde extrase din recenziile asupra volumului, autori fiind dr. hab. Ion Niculiță și dr. Valentina Ursu, cuprinsul lucrării reunește anumite contribuții științifice în domeniul muzeologiei din țară și de peste hotare

Debutând cu o scurtă prefață, semnată de dr. hab. E. Sava, volumul are ca punct de plecare Propunerea de politică publică privind modernizarea și eficientizarea activității muzeelor. În aprilie 2012, Ministerul Culturii al Republicii Moldova a creat un Grup de lucru care a elaborat proiectul Politici publice privind eficientizarea activității muzeelor din subordinea ministerului. Proiectul, după dezbateri publice, în iulie 2013 a fost aprobat de Comitetul Interministerial pentru Planificarea Strategică de pe lângă Cancelaria de Stat. Începând cu 2014 două opțiuni ale proiectului urmează a fi realizate. Este vorba de Opțiunea nr.2 - Managementul bazat pe performanțe și dezvoltarea componentelor antreprenoriale și educaționale ale muzeelor și Opțiunea nr.3 - Acreditarea managementului colecțiilor și finanțarea proiectelor de dezvoltare a colecțiilor.

Girul valoric al acestui volum este dat de probitatea științifică a semnatarilor. Printre ei nominalizăm numele patriarhului muzeologiei din România contemporană - prof. dr. Ioan Opriș, care prezintă un studiu intitulat Realități și orizonturi muzeografice, autorul reușind cu succes să motiveze realitățile muzeologiei contemporane din România și să argumenteze perspectiva evoluției instituției muzeale.

Surprinde prin bogăția informațiilor studiul semnat de Aurelia Cornețchi și intitulat Noaptea muzeelor - un concept salutar. Autorul consideră că fenomenul cultural Noaptea muzeelor a „revoluționarizat instituția muzeală, are un impact extraordinar asupra publicului larg și este un fenomen în plină ascensiune"

Studiul semnat de Lucia Marinescu-Tonu pune în discuție probleme de pedagogie de patrimoniu, care implementată poate contribui la dezvoltarea economică, la asigurarea unei coeziuni sociale și cetățenie activă.

Dr. hab. Elena Ploșnița în Patrimoniul muzeal - câteva piste de reflecție și acțiune sugerează ideea necesității dezvoltării patrimoniului instituțiilor muzeale pe baza unor concepții științifice adecvate, iar dezvoltarea însăși a muzeului pornind de la un management bazat pe politici de marketing și pe tehnologiile informaționale.

Studiu semnat de Adelaida Chiroșca recuperează perspectiva de prezentare a unei interesante colecții - Matrice sigilare din patrimoniul Muzeului Național de Istorie a Moldovei.

Iurii Piatnițki dedică un studiu amănunt personalității lui Mihail Mihailovici Savostin, cunoscut colecționar rus de la sfârșitul secolului XIX - începutul secolului XX.

Ann Nicholls propune cititorului o prezentare a Academiei Europene a Muzeelor - scopul fiind atragerea muzeografilor și instituțiilor muzeale din Republica Moldova în activitatea acestei instituții, întemeiată de muzeologi europeni la a 10-a aniversare de la decesul regretatului muzeolog Kenneth Hudson, cu sediul în Olanda. Academia are drept scop stimularea gândirii muzeologice, susținerea cercetării în domeniul muzeologiei, a ideilor de pionierat din practica muzeologică etc.

Conceput unitar volumul Studii de muzeologie incintă și înștiințează în același timp, utilitatea apariției lui fiind de netăgăduit. Scrisă într-un stil clar și sobru, se va impune cu siguranță între lucrările specifice genului.

Are un tiraj onorabil în actualele condiții. Esențial este ca acest volum să nu lipsească din bibliotecile de specialitate și din cele publice.

Recomandăm cu căldură acest volum de studii ce se înscrie pe linia tradiției cercetărilor muzeologice ale Muzeului Național de Istorie a Moldovei.

Dr. hab. Elena Ploșnița