EN RO















#Exponatul Lunii

>>>

Exponatul lunii noiembrie prezintă un exemplar rar de pahar de sticlă din necropola Sântana de Mureș-Cerneahov, descoperit în localitatea Tigheci. Acest pahar, datat în a doua jumătate a secolului IV d.Hr., evidențiază măiestria artizanală a vremii, fiind confecționat din sticlă verzuie translucidă, de formă tronconică, cu decor geometric complex. Paharul este decorat cu trei rânduri de fațete hexagonale, încadrate de linii adâncite, și un șir de ove alungite sub margine, caracteristici care îl încadrează în seria VII a conform clasificării lui E. Straume. Aceste trăsături ornamentale sugerează influențe artistice din diferite regiuni și denotă circulația tehnologiilor și a ideilor în cadrul culturii Sântana de Mureș-Cerneahov.

Contextul arheologic al descoperirii

Necropola Sântana de Mureș-Cerneahov de la Tigheci se află într-o zonă cu o istorie complexă a locuirii, situată pe versantul de nord-vest al râului Tigheci, în punctul „La Lutărie". Identificată în anii '80 ai secolului XX în urma exploatărilor ilegale de lut, necropola a suferit numeroase deteriorări, care au condus la pierderea unor artefacte valoroase și la distrugerea unor morminte. Printre obiectele salvate de dl. Ion Pușcașu, fondatorul Muzeului de Istorie și Etnografie din Tigheci, se numără piese ceramice lucrate la roată, care reflectă tradițiile și tehnicile comunităților din perioada migrațiilor.
O primă investigație arheologică a sitului a avut loc în 1990, când s-a descoperit un mormânt de înhumație fără inventar, dar complet. În urma unor prospecțiuni din 2013 și 2015 realizate de Agenția Națională Arheologică, a fost observată distrugerea continuă a necropolei prin eroziune. Situația a impus săpături de salvare în 2017, când au fost documentate și cercetate cinci morminte din cultura Sântana de Mureș-Cerneahov. Această campanie arheologică a permis, printre altele, recuperarea oaselor unui schelet de bărbat cu vârsta la deces estimată între 40 și 45 de ani, aspect ce aduce informații suplimentare privind structura demografică a comunității respective.

Importanța și analogii culturale

Paharul din sticlă decorat cu fațete hexagonale se numără printre cele mai prețioase artefacte din necropola de la Tigheci. Astfel de pahare sunt caracteristice pentru cultura Sântana de Mureș-Cerneahov și au fost găsite în câteva situri importante, precum Târgșor și Bârlad-Valea Seacă (România) și Gavrilovka, Ranjevoe (Ucraina), indicând conexiunile culturale și comerciale ale comunității cu alte centre de influență din perioada târzie a antichității. Textele antice și analogiile culturale sugerează o arie de interacțiune complexă, cu influențe elenistice și romane, care s-a reflectat și în producția de obiecte de lux, precum acest pahar de sticlă.

Tur Virtual


Cercetare   Proiecte de Cercetare


"Rolul patrimoniului muzeal în dezvoltarea societății contemporane" (2015-2018)

Începând cu anul 2015 cercetătorii muzeului urmează să realizeze proiectul instituțional Rolul patrimoniului muzeal în dezvoltarea societății contemporane, în cadrul direcției strategice Patrimoniul național și dezvoltarea societății.
Conducătorul proiectului este dr.hab. Elena Ploșnița.

Patrimoniul cultural, componentă importantă a culturii, este o consecință directă a evoluțiilor socio-culturale și chiar politico-economice. Patrimoniul cultural, inclusiv cel muzeal, ca parte componentă are o importanță deosebită pentru comunitatea umană căreia i se asociază, precum și pentru societate în ansamblu.

Într-o societate deschisă, democratizarea culturii, deci și a instituțiilor muzeale care-și lărgesc permanent oferta culturală, presupune asumarea de responsabilități în ceea ce privește cercetarea și valorificarea științifică și publică a bunurilor de muzeu. În ultimii ani în instituțiile publice, la forumuri naționale și internaționale se analizează diverse concepte precum: valorificarea patrimoniului muzeal, brand muzeal, turism cultural, marketing și management muzeal. Această orientare a instituțiilor publice, a mass-media, a societății în general, se datorează importanței factorilor socio-culturali ca pârghii și componente principale ale dezvoltării socio-economice durabile. Această schimbare, care prefigurează și o reevaluare a importanței economice, nu numai culturale, a patrimoniului cultural național, inclusiv celui muzeal, impune îndreptarea atenției către domenii până acum neabordate sau prea puțin avute în vedere, precum rolul instituției muzeale în dezvoltarea unei societăți durabile.

Proiectul își propune câteva direcții de cercetare importante:

  1. sistematizarea colecțiilor arheologice, perioada medievală;
  2. documentarea, cercetarea și valorificarea științifică și publică a mai multor categorii de bunuri muzeale: colecția obiectelor din aur și argint din cele mai vechi timpuri până la sfr. sec. XX.; colecția de afișe publicitare, colecția de ceasuri, colecția de monede de la situl arheologic Costești, sec.XIII-XIV;
  3. identificarea rolului educațional al instituției muzeale pe parcursul existenței sale și consecințele pentru societate;
  4. perfecționarea modalităților de materializare și comunicare a mesajului științific muzeal către societatea moldovenească contemporană;
  5. promovarea patrimoniului muzeal în societatea moldovenească și peste hotare printr-un amplu program de valorificare științifică, expozițională și editorială.

Realizarea proiectului va contribui la sistematizarea științifică a colecțiilor muzeale, la lărgirea dialogului între muzeu și societate (public), la dezvoltarea unei societăți deschise și conștiente de valoarea patrimoniului muzeal și de necesitatea promovării lui în țară și peste hotare.

Rolul patrimoniului muzeal în dezvoltarea societății presupune în primul rând valorificare. Iar valorificarea patrimoniului cultural muzeal înseamnă, pe de o parte, buna conservare și prezervare a acestuia și, pe de altă parte. amenajarea sa corespunzătoare, astfel încât să poată să își îndeplinească misiunea sa culturală, socială și educativă. Activitatea de valorificare a patrimoniului are atât o componentă cultural-științifică, legată de analiza și difuzarea informațiilor cu privire la semnificația patrimoniului cultural, cât și una economică. Printr-o activitate de calitate se poate realiza nu numai conservarea, dar și buna sa cunoaștere de către societate în ansamblu. Astăzi în întreaga lume, performanțele unei instituții culturale, modul în care ea și-a îndeplinit misiunea și obiectivele sunt tot mai mult măsurate după criterii economice: rentabilitate, eficiență, gradul de satisfacere a publicului, numărul și impactul programelor și produselor dezvoltate etc. Ceea ce diferă este perspectiva din care se evaluează : socio-culturală, în primul rând, nu economică, deși nici acest din urmă aspect nu este ignorat. Trei principii de bază :
  • ­ dezvoltarea culturală durabilă (îmbogățirea și transmiterea patrimoniului către generațiile următoare);
  • ­servirea unui public cât mai larg;
  • ­adaptarea la mediul extern și intern, extrem de dinamice, sunt principiile care pot sta la baza corelației rezultatelor ce vor fi obținute în cadrul acestui proiect cu rezultatele pe care le obțin muzeele din lume în relația cu societatea contemporană.
Rezultatele cercetărilor științifice vor fi însumate în articole, monografii cataloage de colecții de patrimoniu, expoziții tematice.

Pentru primul an (2015) de realizare a proiectului sunt preconizate următoarele rezultate:

Va fi identificată valoarea de patrimoniu a diverselor categorii de bunuri muzeale în scopul introducerii lor în circuitul științific și public, național și internațional în beneficiul societății.

Va fi sistematizată teoria și practica muzeografiei moldovenești cu privire la rolul și locul muzeului în sistemul educațional al Republicii Moldova. Este prevăzută elaborarea și publicarea unui Catalog de colecție a pieselor din metale prețioase, a unei monografii consacrate culturii Cucuteni-Tripolie, a unei monografii dedicate relației muzeului cu publicul, cu societatea de la sfr. sec. XIX până în contemporaneitate.

Va continua procesul de digitizare a colecțiilor muzeale.

Va fi promovat demersul expozițional în țară și peste hotare.



 

 


Moldova independentă
RSSM sub regimul sovietic
Războiul Al Doilea Mondial
Basarabia şi RASSM între cele două războaie mondiale
Basarabia în perioada dintre cele două războaie mondiale
Epoca renaşterii mişcării cultural-naţionale
Epoca reformelor şi consecinţelor
Suprimarea autonomiei. Basarabia o nouă colonie ţaristă
Perioada autonomiei relative a Basarabiei în cadrul Imperiului Rus
Epoca
Fanariotă
Între medieval şi modern, epoca fanariotă
Epoca de aur a culturii româneşti
Secolul de aur al  culturii româneşti
Lupta pentru apărarea fiinţei naţionale a Ţării Moldovei
Lupta pentru apărarea fiinţei naţionale a Ţării Moldovei
Formarea statului medieval Moldova
Perioada formării şi constituirii definitive a statului medieval de sine stătător Moldova
Epoca marilor migraţiuni nomade
Epoca marilor migraţiuni nomade şi apariţia primelor formaţiuni prestatale în regiunea carpato-dunăreană
Evul mediu timpuriu
Evul mediu timpuriu. Perioada constituirii comunităţilor romanicilor, a apariţiei primelor formaţiuni prestatale
Epoca fierului
Epoca fierului şi epoca antică
Epoca bronzului
Epoca bronzului
Epoca eneoliticului
Epoca eneoliticului
Epoca neoliticului
Epoca neoliticului
Epoca paleoliticului
Epoca paleoliticului
  
  

Veniţi la muzeu! Redescoperiţi istoria!
Vizitează muzeul
Vizitează muzeul
Program de vară– zilnic,
orele 10-18.

Program de iarnă – zilnic,
orele 10-17.
Luni închis.
Taxe de intrare:  Adulţi – 10 lei, pensionari, adulţi cu dizabilităţi medii / invaliditate de gradul III, studenţi - 5 lei, elevi - 2 lei. Acces gratuit (...)

WiFi Internet prin Wi-Fi gratuit: Pentru vizitatori în curtea Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei funcţionează o reţea de internet prin Wi-Fi.




#Exponatul Lunii

Exponatul lunii noiembrie prezintă un exemplar rar de pahar de sticlă din necropola Sântana de Mureș-Cerneahov, descoperit în localitatea Tigheci. Acest pahar, datat în a doua jumătate a secolului IV d.Hr., evidențiază măiestria artizanală a vremii, fiind confecționat din sticlă verzuie translucidă, de formă tronconică, cu decor geometric complex....

Citeşte mai multe >>




































Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2024 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC

 



Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2024 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC

menu
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2024 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC