#Exponatul Lunii

Porțelanul este un material ce-a stârnit mult interes de-a lungul istoriei, iar fabricarea acestuia a fost o adevărata provocare. Numit și „aur alb", porțelanul este un material ceramic alb și translucid, obținut prin arderea la temperaturi înalte a unei paste de caolin, cuarț și feldspat, plus alte adaosuri. Pentru prima oară el a fost descoperit și folosit în China. Primele obiecte chinezești au ajuns în Europa în secolul al XIII-lea, însă o răspândirea mai largă a porțelanului chinezesc pe continentul european se atestă în secolul al XVII-lea. Tehnologia producerii porțelanului a fost ținută în secret foarte mult timp de către chineji.

Prima manufactură de porțelan dur din Europa, cea din orașul Meissen, a fost deschisă în 1710 datorită descoperirilor făcute în producerea porțelanului de către matematicianul și fizicianul din Saxonia Ehrenfried Walter von Ischirnhaus (1661-1708), realizate în practică de alchimistul de la curtea regală - Johann Friedrich Böttger (1682-1718), care a inventat smalțul și a obținut contopirea absolută a ciobului și smalțului. Fabrica Meissen, funcțională și astăzi, a creat și creează o gamă vastă de produse din porțelan. Realizate de cei mai buni artiști, sculptori și gravori, care utilizează culori unice, pictate manual, cu un design exclusiv, produsele Meissen sunt de o calitate și eleganță deosebită, cu o faimă mondială.

Serviciul de ceai, incomplet compus din 7 piese (ceainic, vas pentru lapte, zaharniță, două căni cu farfurioare), expus în această vitrină reprezintă un produs al celebrei fabrici din orașul Meissen, regatul Saxonia, Germania, lucrat în prima jumătate a secolului al XIX-lea din porțelan de înaltă calitate. Exponatul a intrat în patrimoniul Muzeului Național de Istorie a Moldovei prin transfer de la Casa-muzeu „G. Cotovschi" din Hâncești, închisă în anii 1989-1990.

Este remarcabil decorul acestor piese, executat manual numit „flori germane", unul din cunoscutele stiluri de decorare cu flori și plante, practicat de meșterii de la această manufactură încă din secolul al XVIII-lea, fiind influențați de porțelanul chinezesc, decorat cu imagini de flori și fructe. O trăsătură specifică al acestui stil de decorare consta în „împrăștierea florilor", adică aranjarea lor sub formă de inflorescențe florale individuale sau buchete pe suprafața obiectelor de porțelan.

Marcajul de pe partea inferioară a pieselor reprezintă două săbii încrucișate, elemente împrumutate din stema regatului Saxonia, aplicat manual cu vopsea de cobalt sub glazură. Cu mici schimbări în reprezentarea săbiilor, această marcă este utilizată începând cu anul 1722 și până în prezent. Pentru marcajul de pe piesele din serviciu este caracteristic redarea unor puncte proeminente pe săbiile încrucișate. Acest marcaj s-a utilizat la fabrica Meissen în perioada anilor 1815-1860.

Pictura policromă florală, aurirea și aplicarea bobocului de trandafir pe capacele ceainicului și a zaharniței, conferă o delicateță sublimă acestor piese, de o răspândire rară.

Tur Virtual

Cercetare Proiecte de Cercetare

"Rolul patrimoniului muzeal în dezvoltarea societății contemporane" (2015-2018)

Începând cu anul 2015 cercetătorii muzeului urmează să realizeze proiectul instituțional Rolul patrimoniului muzeal în dezvoltarea societății contemporane, în cadrul direcției strategice Patrimoniul național și dezvoltarea societății.
Conducătorul proiectului este dr.hab. Elena Ploșnița.

Patrimoniul cultural, componentă importantă a culturii, este o consecință directă a evoluțiilor socio-culturale și chiar politico-economice. Patrimoniul cultural, inclusiv cel muzeal, ca parte componentă are o importanță deosebită pentru comunitatea umană căreia i se asociază, precum și pentru societate în ansamblu.

Într-o societate deschisă, democratizarea culturii, deci și a instituțiilor muzeale care-și lărgesc permanent oferta culturală, presupune asumarea de responsabilități în ceea ce privește cercetarea și valorificarea științifică și publică a bunurilor de muzeu. În ultimii ani în instituțiile publice, la forumuri naționale și internaționale se analizează diverse concepte precum: valorificarea patrimoniului muzeal, brand muzeal, turism cultural, marketing și management muzeal. Această orientare a instituțiilor publice, a mass-media, a societății în general, se datorează importanței factorilor socio-culturali ca pârghii și componente principale ale dezvoltării socio-economice durabile. Această schimbare, care prefigurează și o reevaluare a importanței economice, nu numai culturale, a patrimoniului cultural național, inclusiv celui muzeal, impune îndreptarea atenției către domenii până acum neabordate sau prea puțin avute în vedere, precum rolul instituției muzeale în dezvoltarea unei societăți durabile.

Proiectul își propune câteva direcții de cercetare importante:

sistematizarea colecțiilor arheologice, perioada medievală;
documentarea, cercetarea și valorificarea științifică și publică a mai multor categorii de bunuri muzeale: colecția obiectelor din aur și argint din cele mai vechi timpuri până la sfr. sec. XX.; colecția de afișe publicitare, colecția de ceasuri, colecția de monede de la situl arheologic Costești, sec.XIII-XIV;
identificarea rolului educațional al instituției muzeale pe parcursul existenței sale și consecințele pentru societate;
perfecționarea modalităților de materializare și comunicare a mesajului științific muzeal către societatea moldovenească contemporană;
promovarea patrimoniului muzeal în societatea moldovenească și peste hotare printr-un amplu program de valorificare științifică, expozițională și editorială.

Realizarea proiectului va contribui la sistematizarea științifică a colecțiilor muzeale, la lărgirea dialogului între muzeu și societate (public), la dezvoltarea unei societăți deschise și conștiente de valoarea patrimoniului muzeal și de necesitatea promovării lui în țară și peste hotare.

Rolul patrimoniului muzeal în dezvoltarea societății presupune în primul rând valorificare. Iar valorificarea patrimoniului cultural muzeal înseamnă, pe de o parte, buna conservare și prezervare a acestuia și, pe de altă parte. amenajarea sa corespunzătoare, astfel încât să poată să își îndeplinească misiunea sa culturală, socială și educativă. Activitatea de valorificare a patrimoniului are atât o componentă cultural-științifică, legată de analiza și difuzarea informațiilor cu privire la semnificația patrimoniului cultural, cât și una economică. Printr-o activitate de calitate se poate realiza nu numai conservarea, dar și buna sa cunoaștere de către societate în ansamblu. Astăzi în întreaga lume, performanțele unei instituții culturale, modul în care ea și-a îndeplinit misiunea și obiectivele sunt tot mai mult măsurate după criterii economice: rentabilitate, eficiență, gradul de satisfacere a publicului, numărul și impactul programelor și produselor dezvoltate etc. Ceea ce diferă este perspectiva din care se evaluează : socio-culturală, în primul rând, nu economică, deși nici acest din urmă aspect nu este ignorat. Trei principii de bază :

dezvoltarea culturală durabilă (îmbogățirea și transmiterea patrimoniului către generațiile următoare);
servirea unui public cât mai larg;
adaptarea la mediul extern și intern, extrem de dinamice, sunt principiile care pot sta la baza corelației rezultatelor ce vor fi obținute în cadrul acestui proiect cu rezultatele pe care le obțin muzeele din lume în relația cu societatea contemporană.

Rezultatele cercetărilor științifice vor fi însumate în articole, monografii cataloage de colecții de patrimoniu, expoziții tematice.

Pentru primul an (2015) de realizare a proiectului sunt preconizate următoarele rezultate:

Va fi identificată valoarea de patrimoniu a diverselor categorii de bunuri muzeale în scopul introducerii lor în circuitul științific și public, național și internațional în beneficiul societății.

Va fi sistematizată teoria și practica muzeografiei moldovenești cu privire la rolul și locul muzeului în sistemul educațional al Republicii Moldova. Este prevăzută elaborarea și publicarea unui Catalog de colecție a pieselor din metale prețioase, a unei monografii consacrate culturii Cucuteni-Tripolie, a unei monografii dedicate relației muzeului cu publicul, cu societatea de la sfr. sec. XIX până în contemporaneitate.

Va continua procesul de digitizare a colecțiilor muzeale.

Va fi promovat demersul expozițional în țară și peste hotare.

#Exponatul Lunii

Serviciu de ceai MEISSEN

#Exponatul Lunii