#Exponatul Lunii

În lumea ebluisantă a pietrelor prețioase și a metalelor nobile există unii bijutieri care s-au detașat evident, reușind, prin arta lor, să armonizeze perfect eleganța discretă cu rafinamentul absolut, geniul cu designul, sofisticarea cu splendoarea eternă și inubliabilă.

Numele Fabergè - emblemă a originalității creațiilor unei Case devenite celebre - a scris istorie în lumea bijuteriilor și a artelor decorative. Talentul de-a reuni bijuteria, designul artistic și utilitatea în objets de lux și objets de fantesie a suscitat mereu o veritabilă fascinație. Confecționate din aur, argint, email și pietre prețioase, piesele realizate în atelierele Fabergé sunt dovada unei virtuozități ieșite din comun, distingându-se prin grija pentru detalii și perfecta asociere a materialelor. Chiar și piesele inspirate din vocabularul stilurilor anterioare poartă marca unei inconfundabile originalități.

Muzeul Național de Istorie a Moldovei tezaurizează un spectaculos căuș, realizat în atelierele Casei Fabergé, la începutul secolului al XX-lea.

Căușul Fabergé reprezintă un melanj curios între „stilul rus" și stilul „modern". Este realizat din argint masiv, cu cupa circulară, aurită pe interior. Toarta supraînălțată, stilizată (tip cârlig), decorată cu motive vegetale, inele triple și perle de argint. Buza este împodobită cu un brâu lat, alcătuit din medalioane dreptunghiulare, ornamentate cu bucle spiralate și solzi stilizați, dispuse alternativ. Recipientul este susținut de patru piciorușe semisferice. În registrul central, sunt gravate inscripțiile: Eugenie von Platonow/St.Petersburg și ТОРГОВЫЙ ДОМЪ „АЛЕКСАНДРЪ"/1863/15/10/1913.

În urma cercetărilor presupunem că acest căuș a fost realizat la comanda negustorului de ghilda întâi, Alexander Trauberg, proprietarul Casei de Comerț „АЛЕКСАНДРЪ", de pe Bulevardul Nevsky 11, Sankt-Petersburg, cu ocazia aniversării a 50 de ani de la fondarea firmei sale.

Însemnele de marcaj, poansonate pe exteriorul bazei: sigla K. ФАБЕРЖЕ, surmontată de stema Imperiului Rus, un profil feminin, văzut din dreapta, cu kokoshnik, în chenar oval, însoțită de litera majusculă Δ ( delta) din alfabetul grecesc și titlul argintului 88, certifică realizarea piesei de filiala moscovită a Casei Fabergé.

Creațiile cu șarm hipnotic realizate de Casa Fabergé au devenit idealul estetic al unei epoci, simboluri ale exuberanței și rafinamentului, create de un bijutier al regilor și un rege al bijuteriilor.

Tur Virtual

Cercetare Proiecte de Cercetare

"Rolul patrimoniului muzeal în dezvoltarea societății contemporane" (2015-2018)

Începând cu anul 2015 cercetătorii muzeului urmează să realizeze proiectul instituțional Rolul patrimoniului muzeal în dezvoltarea societății contemporane, în cadrul direcției strategice Patrimoniul național și dezvoltarea societății.
Conducătorul proiectului este dr.hab. Elena Ploșnița.

Patrimoniul cultural, componentă importantă a culturii, este o consecință directă a evoluțiilor socio-culturale și chiar politico-economice. Patrimoniul cultural, inclusiv cel muzeal, ca parte componentă are o importanță deosebită pentru comunitatea umană căreia i se asociază, precum și pentru societate în ansamblu.

Într-o societate deschisă, democratizarea culturii, deci și a instituțiilor muzeale care-și lărgesc permanent oferta culturală, presupune asumarea de responsabilități în ceea ce privește cercetarea și valorificarea științifică și publică a bunurilor de muzeu. În ultimii ani în instituțiile publice, la forumuri naționale și internaționale se analizează diverse concepte precum: valorificarea patrimoniului muzeal, brand muzeal, turism cultural, marketing și management muzeal. Această orientare a instituțiilor publice, a mass-media, a societății în general, se datorează importanței factorilor socio-culturali ca pârghii și componente principale ale dezvoltării socio-economice durabile. Această schimbare, care prefigurează și o reevaluare a importanței economice, nu numai culturale, a patrimoniului cultural național, inclusiv celui muzeal, impune îndreptarea atenției către domenii până acum neabordate sau prea puțin avute în vedere, precum rolul instituției muzeale în dezvoltarea unei societăți durabile.

Proiectul își propune câteva direcții de cercetare importante:

sistematizarea colecțiilor arheologice, perioada medievală;
documentarea, cercetarea și valorificarea științifică și publică a mai multor categorii de bunuri muzeale: colecția obiectelor din aur și argint din cele mai vechi timpuri până la sfr. sec. XX.; colecția de afișe publicitare, colecția de ceasuri, colecția de monede de la situl arheologic Costești, sec.XIII-XIV;
identificarea rolului educațional al instituției muzeale pe parcursul existenței sale și consecințele pentru societate;
perfecționarea modalităților de materializare și comunicare a mesajului științific muzeal către societatea moldovenească contemporană;
promovarea patrimoniului muzeal în societatea moldovenească și peste hotare printr-un amplu program de valorificare științifică, expozițională și editorială.

Realizarea proiectului va contribui la sistematizarea științifică a colecțiilor muzeale, la lărgirea dialogului între muzeu și societate (public), la dezvoltarea unei societăți deschise și conștiente de valoarea patrimoniului muzeal și de necesitatea promovării lui în țară și peste hotare.

Rolul patrimoniului muzeal în dezvoltarea societății presupune în primul rând valorificare. Iar valorificarea patrimoniului cultural muzeal înseamnă, pe de o parte, buna conservare și prezervare a acestuia și, pe de altă parte. amenajarea sa corespunzătoare, astfel încât să poată să își îndeplinească misiunea sa culturală, socială și educativă. Activitatea de valorificare a patrimoniului are atât o componentă cultural-științifică, legată de analiza și difuzarea informațiilor cu privire la semnificația patrimoniului cultural, cât și una economică. Printr-o activitate de calitate se poate realiza nu numai conservarea, dar și buna sa cunoaștere de către societate în ansamblu. Astăzi în întreaga lume, performanțele unei instituții culturale, modul în care ea și-a îndeplinit misiunea și obiectivele sunt tot mai mult măsurate după criterii economice: rentabilitate, eficiență, gradul de satisfacere a publicului, numărul și impactul programelor și produselor dezvoltate etc. Ceea ce diferă este perspectiva din care se evaluează : socio-culturală, în primul rând, nu economică, deși nici acest din urmă aspect nu este ignorat. Trei principii de bază :

dezvoltarea culturală durabilă (îmbogățirea și transmiterea patrimoniului către generațiile următoare);
servirea unui public cât mai larg;
adaptarea la mediul extern și intern, extrem de dinamice, sunt principiile care pot sta la baza corelației rezultatelor ce vor fi obținute în cadrul acestui proiect cu rezultatele pe care le obțin muzeele din lume în relația cu societatea contemporană.

Rezultatele cercetărilor științifice vor fi însumate în articole, monografii cataloage de colecții de patrimoniu, expoziții tematice.

Pentru primul an (2015) de realizare a proiectului sunt preconizate următoarele rezultate:

Va fi identificată valoarea de patrimoniu a diverselor categorii de bunuri muzeale în scopul introducerii lor în circuitul științific și public, național și internațional în beneficiul societății.

Va fi sistematizată teoria și practica muzeografiei moldovenești cu privire la rolul și locul muzeului în sistemul educațional al Republicii Moldova. Este prevăzută elaborarea și publicarea unui Catalog de colecție a pieselor din metale prețioase, a unei monografii consacrate culturii Cucuteni-Tripolie, a unei monografii dedicate relației muzeului cu publicul, cu societatea de la sfr. sec. XIX până în contemporaneitate.

Va continua procesul de digitizare a colecțiilor muzeale.

Va fi promovat demersul expozițional în țară și peste hotare.

#Exponatul Lunii

Căuș Fabergè

#Exponatul Lunii