#Exponatul Lunii

Una din marile realizări tehnice care a revoluționat ideea de timp și spațiu, deschizând o nouă eră în istoria comunicării, este telegrafia. Aceasta se bazează pe transmiterea semnalelor electrice printr-un cablu pe distanțe lungi, permițând oamenilor să comunice instantaneu. Telegraful s-a răspândit foarte repede și o rețea de sârme se întindea în întreaga lume.

În 1837, pictorul si fizicianul american Samuel Morse a inventat primul aparat electromagnetic pentru telegrafie, brevetat în 1840. Pentru a trimite mesaje prin fir, Morse elaborează în 1838 un cod simplu de puncte și liniuțe, care reprezentau literele alfabetului, cunoscut ca „alfabetul Morse".

Atât codul Morse cât și aparatul telegrafic au fost îmbunătățite de-a lungul vremii, telegraful devenind mai bine de un secol cel mai răspândit sistem de comunicare și transmitere a informației, până la apariția internetului. Sistemul de telegrafie a constat dintr-o serie de stații repetoare de-a lungul traseului liniei de transmisie. Fiecare stație avea un operator care primea și transmitea mesaje prin telegraf. Aparatul Morse transmitea circa 25 de cuvinte pe minut, care erau înregistrate codificat pe o bandă de hârtie. Operatorul însărcinat cu transmiterea mesajului îl decodifica și îl scria pe hârtie folosind o mașină de scris specială.

În Basarabia, telegraful a pătruns în 1860: la 8 aprilie își începe activitatea stația telegrafică Bender, iar la 24 aprilie cea din Chișinău, urmare a construcției primei linii telegrafice Odesa-Chișinău-Leova. În prezent, s-a renunțat la serviciile de telegrafie. Singurii care mai folosesc comunicarea codificată sunt radioamatorii.

Aparatul telegrafic Morse prezentat provine de la uzina electrotehnică Osinoostrovsky, Uniunea Sovietică, și datează cu anul 1934. Exponatul a fost restaurat de către Mihail Culașco.

Tur Virtual

Cercetare Proiecte de Cercetare

"Valorificarea științifică și promovarea diverselor categorii de patrimoniu muzeal" (2013-2014)

Începând cu 1 ianuarie 2013 cercetătorii științifici ai muzeului realizează proiectul instituțional Valorificarea științifică și promovarea diverselor categorii de patrimoniu muzeal.

Cercetarea de muzeu este strâns legată de patrimoniul existent și dezvoltarea acestuia, de cunoașterea și utilizarea lui. Cu cât acest patrimoniu este mai bine cunoscut cu atât mesajele și semnificația lui - întrunite în lucrări științifice și forme expoziționale - sunt mai ușor de recepționat de către beneficiari.

Colecțiile unui muzeu constituie, în primul rând un patrimoniu de valori de cultură concretizat sub formă de bunuri materiale și sunt parte a patrimoniului național. Toate aceste bunuri de cultură au o anumită valoare intrinsecă și valoare contextuală. Cercetarea și cunoașterea lor capătă o pondere deosebită în activitatea muzeului, pentru că necesitățile de cunoaștere a patrimoniului au finalitatea de consolidare și dezvoltare a identității culturale a grupurilor și indivizilor, de dezvoltare durabilă, de armonie socială, de promovare a unui dialog intercultural la nivel național și internațional.

Cercetarea, cunoașterea și promovarea colecțiilor de muzeu sunt justificate ca un mijloc de garanție a dreptului de acces al fiecăruia la resursele culturale de valori, pentru cunoașterea istoriei naționale, constituie un mijloc de democratizare a instituției muzeale Cercetarea și promovarea patrimoniului muzeal se impune și ca o consecință a rolului și locului muzeului în societatea contemporană.

Proiectul este axat pe trei obiective principale:
- sistematizarea științifică a colecțiilor arheologice;
- cercetarea și valorificarea fondului documentar( afișul, cartea națională, cartea străină, carte poștală, presa periodică basarabeană)
- identificarea tendințelor de dezvoltare a muzeologiei contemporane

În procesul de realizare a proiectului vor fi utilizate mai multe metode de cercetare, esențiale fiind istorică și muzeografică.

Realizarea proiectului va contribui la elaborarea unor standarde calitative de evidență științifică a patrimoniului, a unor politici muzeale concrete, la dezvoltarea parteneriatului științific și cultural național și internațional, la afirmarea unei societăți responsabile de necesitatea protejării valorilor culturale.

Vezi și: