One of the great technical achievements that revolutionized the idea of time and space, opening a new era in the history of communication, is telegraphy. It is based on the transmission of electrical signals through a cable over long distances, allowing people to communicate instantly. The telegraph spread very quickly and a network of wires stretched around the world.
In 1837, the American painter and physicist Samuel Morse invented the first electromagnetic device for telegraphy, patented in 1840. To send messages by wire, Morse developed in 1838 a simple code of dots and dashes, which represented the letters of the alphabet, known as "Morse code ".
Both Morse code and the telegraph machine were improved over time, with the telegraph becoming the most widespread system of communication and information transmission for more than a century, until the advent of the Internet. The telegraph system consisted of a series of stations repeaters along the transmission line route. Each station had an operator who received and transmitted messages by telegraph. The Morse machine transmitted about 25 words per minute, which were recorded in code on a paper tape. The operator in charge of transmitting the message would decode it and write it on paper using a special typewriter.
In Bessarabia, the telegraph entered in 1860: on April 8, the Bender telegraph station began its activity, and on April 24, the one in Chisinau, following the construction of the first Odesa-Chisinau-Leova telegraph line. Currently, telegraph services have been discontinued. The only ones who still use coded communication are radio amateurs.
The Morse telegraph machine shown comes from the Osinoostrovsky electrotechnical plant, Soviet Union, and dates back to 1934. The exhibit was restored by Mihail Culașco.
Decret pentru promulgarea Legii muzeelor. Legea muzeelor
I. Arheologie și istorie
• llie Borziac, Nicolae Telnov, Stațiunea paleolitică Scoc • Sergiu Covalenco, Stațiunea mezolitică Bilicenii Vechi - 12 • Eugen Ușurelu, Două noi depozite de bronzuri • Serghei Agulnicov, Un tumul schitic din sec. V î.e.n. • Alexandru Levinschii, Mărturii privind prelucrarea metalelor la geți în sec. VI-IV î.e.n. • Vlad Vornic, Sergiu Musteță, Un mormânt din sec. IV de la Cozanjic • Nicolae Telnov, Vlad Vornic, Valeriu Bubulici, Ceramica din așezarea dacilor liberi de la Pruteni Simina Stane, Luminița Bejenaru, Analiza unor eșantioane arheozoologice (jud. Suceava și Botoșani) • Luminița Bejenaru, Ludmila Bacumenco, Simina Stane, Date arheozoologice privind complexul Orheiul Vechi • Ecaterina Abâzova, Svetlana Reabțeva, O piesă de unicat din așezarea medievală Costești • Sergiu Bodean, Contribuții la repertoriul arheozoologic al Republicii Moldova • Ludmila Gurdiș, Contribuții privind evoluția econografiei tabloului votiv în sec. XV-XVI în Moldova medievală • Andrei Eșanu, Valentina Eșanu, Etnici greci pârcălabi de Hotin (sec. XV-XVIII) • Lilia Zabolotnaia, Rolul “diplomației de mariaj în relațiile moldo-polone în sec. XV-XVIII” • Ion Chirtoagă, Localitatea și fortificația Pererâta • Ion Dron, Proveniența numelui topic Vulcănești din sudul Basarabiei • Eduard Baidaus, Retrospectiva unei domnii - 350 de ani de la detronarea lui Vasie Lupu • Ion Tentiuc, Contribuții la istoria mănăstirii Hâncu • Nicolae Raileanu, Campania și pacea de la Prut din 1711 în viziunea istoricului turc Akdes Nimet Kurat • Vlad D. Ghimpu, Destinul istoric al târgului Lăpușna • Ana Grițco, Circulația monetară în Basarabia la începutul sec. XlX-lea • Emanuil Brihuneț, Biserica “Adormirea Maicii Domnului” din com. Rădeni, jud. Chișinău • Valentina Chirtoagă, Învățământul în colonia germană Arțiz în sec. XIX -începutul sec. XX • Mihai Onilă, Gospodăria satului Isacova, jud. Orhei sec. XIX -începutul sec. XX • Dinu Poștarencu, Precizări și completări la biografiile unor membri ai Sfatului Ţării • Ion Şpac, Documentariști de la “Arhivele Basarabiei” • Sergiu Digol, Populația Transnistriei și operațiunea “Sud” • Elena Postică, “Dezghețul” hrușciovist și ascensiunea naționalismului cultural în RSSM • Adela Soroceanu-Guțu, Aspecte din activitatea studioului “Moldova film” 50 de ani de la fondare • Liviu Vacarciuc, 160 de ani de la întemeierea școlii Basarabeane de oenologie
II. Muzeografie și muzeologie
• Eugenia Borodac, Tamara Stamatov, Piese de coifură în colecția MNIM (din antichitate până în sec. XIX) • Maria Evdochimov, Eticheta - izvor de informație • Ecaterina Bondarenco, Restaurarea unui costum teatral din patrimoniul MNIM • Nadejda Boțea, Mașini de scris din sec. XIX -XX în colecția MNIM • Natalia Chișcă, Icoana de la obiect de cult - la obiect expozițional • Lucia Tonu, Muzeul Skansen de la tradițional la modern • Elena Ploșnița, Câteva considerații despre Muzeul Național
III. Etnografie
• Alexandru Furtună, Considerații privind simbolismul cămășii și al brâului la români • Maria Ciocanu, Obiceiurile de cumpărare-vânzare a miresei în cadrul nunții moldovenești • Varvara Buzilă, Obiceiul înmormântării moașelor
IV. Personalități
• Claudia Slutu-Grama, Sergiu Cujba - student al facultății de drept la Universitatea din București (1895-1900) • Aurelia Cornețchi, Contribuții la biografia unui profesor basarabean - Marcu Valută Serghei • Ludmila Năstase, Şciusev - cercetător în agronomie și pedologie • Natalia Şalaghinova,Pictorul basarabean Gheorghe Ceglocoff • Elena Pereteatcu, Activitatea științifică a lui Anton Ablov (în baza colecției MNIM) • Vera Stăvilă, Actorul și regizorul Sandri Ion Şcurea • Elena Postică, Olga Şcipachin, Itinerariile unui destin. Nicolae Testemițeanu -75 de ani de la naștere
V. Omagieri
• Elena Ploșnița
VI. Viața științifică și recenzii
• Aurelia Cornețchi, Activitatea Muzeului Național de Istorie a Moldovei în anul 2002 • Lucia Tonu, Expoziția "Dimitrie Cantemir - filosof între regi și rege între filosofi" • Natalia Mateevici, Conferința arheologică de la Tiraspol • Silviu Andrieș-Tabac, Societatea de genealogie, Heraldică și artistică "Paul Gore" la cinci ani de activitate • Silviu Andrieș-Tabac, Simpozioanele de studii Cuhureștene • Nicolae Răileanu, Măria Danilov, Ana Grițco, Liubovi Malahov. Cartea românească în colecțiile Muzeului Național de Istorie a Moldovei (1683-1918) • Ana Boldureanu, Eugen Nicolae. Moneda otomană în țările române în perioada 1451-1512
One of the great technical achievements that revolutionized the idea of time and space, opening a new era in the history of communication, is telegraphy. It is based on the transmission of electrical signals through a cable over long distances, allowing people to communicate instantly...
The National Museum of History of Moldova takes place among the most significant museum institutions of the Republic of Moldova, in terms of both its collection and scientific reputation.
The National Museum of History of Moldova takes place among the most significant museum institutions of the Republic of Moldova, in terms of both its collection and scientific reputation.
The National Museum of History of Moldova takes place among the most significant museum institutions of the Republic of Moldova, in terms of both its collection and scientific reputation.
31 August 1989 St., 121 A, MD 2012, Chisinau, Republic of Moldova
