Artefactul reprezintă un topor de luptă prelucrat din rocă magmatică (diabaz), de culoare cenușiu-brună. Acesta a fost descoperit întâmplător în anul 1966, pe teritoriul satului Aluniș, raionul Rîșcani. Conform caracteristicilor sale morfologice artefactul poate fi atribuit culturii Catacombelor (sec. XXIX-XXII a. Chr).
Toporul are corpul masiv, naviform alungit, cu umerii slab reliefați, muchia scurtă și îngustă, plană și circulară în secțiune transversală. Tăișul este ușor arcuit. Orificiul a fost perforat în zona lățimii maxime a obiectului. Acesta are formă circulară și diametrul de 2,2, cm. Suprafața artefactului este minuțios șlefuită, foarte îngrijit lucrată și nu prezintă urme de lovire sau așchieri.
Dimensiuni: lungime - 20,0 cm; lățime maximă - 8,4 cm; diametrul muchiei - 5,0 cm; lățimea lamei - 7,0 cm. Greutatea - 2,3 kg.
Topoarele de luptă din piatră sunt caracteristice comunităților culturii Catacombelor și sunt descoperite de cele mai multe ori ca inventar funerar, depuse în morminte. Prezența topoarelor în complexele funerare, atribuie acestora o funcționalitate complexă: arme - simboluri sociale - obiecte de cult. Topoarele erau utilizate inițial ca arme, devenind simbol social pentru proprietar, ulterior căpătând și caracter votiv în rezultatul depunerii lor în morminte, pentru a servi defunctului și după moartea sa. Despre funcția de simbol social a topoarelor de luptă din piatră ne vorbesc rocile de înaltă calitate utilizate la prelucrarea lor, dar și modul de executare deosebit de îngrijit. În cazul toporului de la Aluniș în favoarea acestei ipoteze vin și dimensiunile mari ale acestuia, care îl deosebesc de alte exemplare.
Descoperirea topoarelor de luptă din piatră în afara unui complex funerar, poate însemna o depunere cu caracter votiv al acestuia. Este greu de imaginat că aceste piese deosebit de îngrijit lucrate, din roci de înaltă calitate aduse de la distanțe mari, puteau fi abandonate sau pierdute întâmplător. Mult mai probabil, acestea erau depuse în scopuri magico-religioase, caz posibil și pentru toporul de piatră descoperit la Aluniș.
Tyragetia, serie nouă, vol. V [XX], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
Articolul este consacrat studierii sortimentului și caracterului armamentului amazoanelor scitice. Descoperirile arheologice ale armamentului și echipamentului femeilor războinice coincid practic cu datele surselor narative și ale celor artistice. În linii generale panoplia femeilor corespundea armamentului detașamentelor scitice. Însă, femeile preferau mai mult armele pentru luptă la distanță, decât cele pentru încăierările corp la corp. Pregătirea lor pentru război prevedea studierea artei militare încă din copilărie.
Lista ilustrațiilor: Fig. 1. Imagini ale amazoanelor înarmate: 1, 2 - pe un kalathos din aur din tumulul Bol’šaja Bliznica; 3 - pe vase cu figuri roșii. Fig. 2. Imagini ale amazoanelor pe pelike cu figuri roșii. Fig. 3. Tipuri de vârfuri de săgeată din înmormântările amazoanelor: 1, 2 - tumulul 9 de la Staryj Merčik; 3, 4 - tumulul 6 de la Novoe; 5 - tumulul 34 din necropola Čertomlyk; 6 - tumulul 13 din grupul BOF. 1, 4, 5 - bronz; 2 - fier; 3, 6 - lemn. Fig. 4. Armament din înmormântările amazoanelor: vârfuri de lance (1, 4) și suliță (2, 5); călcâie de lance (3); pietre pentru praștie (6). 1-3 - tumulul 13 din necropola de la Steblev; 4-6 - tumulul 5 de la Zelenoe. 1-5 - fier; 6 - piatră. Fig. 5. Armură din tumulul 5 de la Zelenoe. Fig. 6. Fragmente de armură din tumulul 5 de la Zelenoe. Fig. 7. Piese de harnașament din tumulul 13 de la Steblev.
Елена Фиалко
Femeile înarmate din prima epocă a fierului în nordul Mării Negre: aspecte sociale
Tyragetia, serie nouă, vol. VI [XXI], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
Elena Fialko, Yurii Boltryk
Pânza din complexele funerare scitice
Tyragetia, serie nouă, vol. VII [XXII], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
Artefactul reprezintă un topor de luptă prelucrat din rocă magmatică (diabaz), de culoare cenușiu-brună. Acesta a fost descoperit întâmplător în anul 1966, pe teritoriul satului Aluniș, raionul Rîșcani. Conform caracteristicilor sale morfologice artefactul poate fi atribuit culturii Catacombelor (sec. XXIX-XXII a. Chr)...
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
